Nedreptatea, haosul politic și protestele adâncesc insecuritatea românilor

Sentimentul de nedreptate joacă un rol important în starea de insecuritate resimțită de români, mai ales într-o perioadă marcată de instabilitate politică, tensiuni sociale și presiuni economice. Psihologul Radu Leca explică faptul că nedreptatea percepută activează o reacție puternică de alarmă, pentru că oamenii caută un echilibru între efort și recompensă, între contribuție și recunoaștere.

Atunci când salariile, taxele sau condițiile de muncă sunt percepute ca fiind arbitrare, apare cinismul, iar cinismul reduce motivația oamenilor de a construi pe termen lung. În acest context, protestele sindicale devin nu doar o formă de presiune socială, ci și o încercare de restabilire a echilibrului.

Potrivit psihologului, ele funcționează și ca o oglindă pentru întreaga societate: „Dacă ei nu sunt în siguranță, cine este?”.

Mesajul transmis depășește granițele unei singure categorii profesionale și ajunge să fie resimțit ca un semnal de vulnerabilitate colectivă.

Radu Leca spune că o parte din soluție ține de „reparația simbolică și practică”: criterii transparente, explicații simple pentru decizii și mecanisme de contestare care chiar funcționează. Transparența, explică psihologul, reduce interpretările amenințătoare și scade sentimentul că deciziile sunt luate împotriva oamenilor.

În plan individual, sănătatea psihică poate fi protejată printr-o adevărată „igienă a minții”. Asta înseamnă limitarea expunerii la știri alarmiste, evitarea discuțiilor care escaladează, mișcare, somn regulat și timp petrecut cu oameni care oferă calm, nu combustibil pentru panică.

O întrebare simplă poate ajuta în astfel de perioade: „Ce ține de mine azi?”.

Această formulă mută atenția dinspre neputință spre acțiune. În psihologia soluțiilor, comportamentele mici contează: planificarea cheltuielilor pe o săptămână, actualizarea unui CV sau o discuție sinceră în familie despre priorități. Mintea simte mai multă stabilitate atunci când vede pași concreți.

La nivel colectiv, ieșirea din insecuritate nu se produce prin lozinci sau tensiune, ci prin reconstruirea încrederii în reguli. Iar încrederea se câștigă prin consecvență: promisiuni puține, dar respectate, termene realiste, comunicare fără ambiguități și reacții rapide la tensiuni.

Psihologul subliniază că sindicatele, instituțiile și cetățenii au un interes comun: reducerea haosului. Pentru asta este nevoie de negocieri cu obiective măsurabile, canale de comunicare previzibile și respect față de demnitatea tuturor părților implicate.

Demnitatea scade agresivitatea și crește cooperarea, spune Radu Leca.

Atunci când oamenii simt că sunt văzuți și înțeleși, reacția de „luptă sau fugi” își pierde din intensitate, iar spațiul pentru soluții devine mai mare.

Lipsa unui guvern stabil amplifică această stare de nesiguranță chiar și în rândul celor care nu urmăresc politica zi de zi. Mintea umană tratează instituțiile ca pe niște „ancore” care reduc incertitudinea. Când aceste ancore lipsesc, oamenii încep să completeze golurile cu scenarii.

Apare astfel gândirea catastrofică, se amplifică biasul negativ și crește atenția selectivă către semne de pericol: prețuri, siguranța locului de muncă, accesul la servicii sau viitorul copiilor. În acest context, protestele din stradă devin simboluri vizibile ale tensiunii și pot contamina emoțional o comunitate întreagă.

Soluția psihologică, spune Radu Leca, este „îmblânzirea necunoscutului”: informații clare, surse puține și de încredere, rutine zilnice stabile și decizii mici luate conștient. Fiecare alegere ordonată transmite creierului mesajul că există control, chiar și într-o perioadă în care scena publică pare instabilă.