Medicii ar putea fi obligaţi să lucreze câţiva ani în ţară, după terminarea studiilor. Studenții și rezidenții au multe obiecții

Ideea a fost lansată de premierul Ilie Bolojan, ca răspuns la criza de doctori din România. Studenții și rezidenții au multe obiecții vizavi de această propunere. Iar rectori ai facultăților de Medicină ridică problema liberei circulaţii a forței de muncă.

Alexandra este medic rezident la Radiologie şi Imagistică medicală, în anul I. Deşi îşi doreşte să profeseze în România, ridică problema lipsei posturilor.

Alexandra Sofianu, medic rezident anul I: Adică vrei să lucrăm, dar unde lucrăm? Eu personal când m-am uitat de curiozitate dacă aş putea să îmi iau post la mine în oraş pe Radiologie şi Imagistică, nu erau scoase posturi, cu toate că am auzit că este deficit de medici radiologi acolo.

Ideea ca absolvenţii facultăţilor de medicină de stat să lucreze în România cel puţin câţiva ani după terminarea studiilor a fost lansată de premierul Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan: Dacă beneficiezi în țara noastră de o pregătire medicală pe toată perioada studiilor făcute la buget, rezidențiat plătit de statul român, ai o obligație față de țara asta și 2,3,5 ani trebuie să lucrezi undeva în România, dar hai să punem asta în practică și atunci nu vom avea 7.000 de absolvenți ai facultăților de medicină, vreo 4.000 la Rezidențiat și după nu știu câți ani, cam 1.000 de angajați în sectorul public.

Studenţii resping propunerea premierului.

Nu condamn lumea că pleacă pentru că salariile sunt mici, condiţiile de lucru sunt foarte grele, condiţiile din spitale sunt mizere.

Prezentarea asta sub formă de obligaţie nu cred că încântă pe nimeni.

Cât timp am avea condiţii şi locuri de muncă nu cred că ar pleca foarte mulţi medici în afară, aşa că nu ar trebui să fim obligaţi să rămânem aici.

Nu sunt condiţii care să mă facă pe mine datoare faţă de această ţară.

Reprezentanţii universităţilor se poziţionează diferit. Unii susţin propunerea premierului, alţii spun că problema nu poate fi tranşată atât de uşor. În varianta în care tinerii ar fi obligaţi, s-ar încălca drepturi şi libertăţi.

Anca Buzoianu, prof. dr., rector UMF Cluj-Napoca: Cred că este o propunere rezonabilă, pentru că formarea oricărui medic finanţat de la bugetul de stat este o investiţie importantă. Această recuperare poate fi făcută în mai multe moduri. Prin simpla stabilire a faptului că nu poate să plece cred că le îngrădim unele drepturi.

Cătălina Poiană, preşedinte Colegiul Medicilor din România: Este efectiv dificil să limitezi sau să interzici libera circulaţie a medicilor şi în general a dreptului de muncă în spaţiul european. Într-adevăr, lucrurile trebuie nuanţate. Statul investeşte în pregătire, dar pe de altă parte şi rezidenţii muncesc în cei cinci ani când sunt salarizaţi în cadrul activităţii de Rezidenţiat.

Societatea Multidisciplinară a Medicilor Rezidenţi a transmis un punct de vedere critic şi a semnalat dreptul la libera circulaţie a forţei de muncă, dar şi lipsa posturilor. Potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, România are 28 de absolvenţi de medicină la 100.000 de locuitori, în timp ce media OCDE este 14. Însă, la noi, deficitul de medici în mediul rural este major.