Manevre militare în jurul Taiwanului, un avertisment al Beijingului după cel mai dur discurs al preşedintelui insulei

China a lansat marţi noi manevre militare în jurul Taiwanului ca un „avertisment” pentru „forţele separatiste care urmăresc independenţa insulei”, o operaţiune care vine la câteva săptămâni după ce preşedintele taiwanez William Lai a ţinut cel mai dur discurs împotriva Beijingului, transmite marţi EFE.

Comandamentul Teatrului de Operaţiuni Est al armatei chineze a anunţat marţi că efectuează manevre în jurul Taiwanului ce implică unităţi ale armatei, marinei, aviaţiei şi forţei de rachete pentru a „aborda insula din mai multe direcţii” şi „a emite un avertisment serios pentru forţele separatiste care urmăresc independenţa insulei”.

Preşedintele taiwanez William Lai a ordonat marţi Departamentelor de Securitate Naţională şi Apărare să răspundă „strict” la noile manevre militare ale Chinei în jurul insulei, au raportat surse oficiale.

Într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a preşedintelui, Karen Kuo, a subliniat că toate agenţiile implicate menţin „controlul total” asupra exerciţiilor lansate marţi dimineaţă de armata chineză. Ea a denunţat faptul că recentele „acţiuni unilaterale” ale Beijingului în Strâmtoarea Taiwan şi în regiunea indo-pacifică au „subminat securitatea şi stabilitatea regională”, escaladând tensiunile şi sfidând „în mod flagrant” ordinea internaţională.

În timpul unui briefing de presă pe 13 martie, preşedintele taiwanez William Lai a descris pentru prima dată Beijingul ca fiind o „forţă externă ostilă” şi a anunţat 17 contramăsuri pentru a contracara operaţiunile de „infiltrare” în creştere ale Chinei pe teritoriul taiwanez.

EFE a identificat cinci elemente în discursul preşedintelui taiwanez care au provocat furia Chinei:

1. Definirea Chinei ca „forţă externă ostilă”

Una dintre cele mai mari controverse stârnite de discurs a fost etichetarea de către Lai a Chinei ca „forţă externă ostilă”, o categorie prevăzută în Legea anti-infiltrare adoptată de Taipei în 2020.

„Prin acţiunile sale, China îndeplineşte deja definiţia ‘forţei externe ostile’ prevăzută în Legea anti-infiltrare (…) Este timpul să luăm măsuri preventive adecvate, să ne consolidăm rezilienţa democratică şi securitatea naţională şi să ne protejăm modul de viaţă liber şi democratic”, a proclamat el.

Aceste afirmaţii au fost interpretate de mulţi analişti ca o schimbare a politicii susţinute de fosta preşedintă a Taiwanului, Tsai Ing-wen (2016-2024), şi ca o încercare de a modifica statutul juridic al insulei care, deşi nu şi-a declarat oficial independenţa, este guvernată autonom din 1949 sub numele de Republica Chineză.

Cu toate acestea, mai mulţi experţi consultaţi de EFE au subliniat că termenul folosit de Lai ar trebui tradus ca „din afara teritoriului”, şi nu ca „străin”, fiind acelaşi termen care apare în legislaţia chineză pentru a se referi la chestiuni legate de Taiwan, Hong Kong şi Macao.

2. Reînfiinţarea tribunalelor militare

Printre contramăsurile anunţate de Lai, cea mai puternică a fost reînfiinţarea tribunalelor militare pentru a-i pedepsi pe soldaţii sau ofiţerii în serviciu activ care colaborează cu China, pe fondul numărului tot mai mare de cazuri de spionaj care au zguduit forţele armate ale insulei în ultimii ani. Printre infracţiunile care vor fi judecate de aceste instanţe se numără răzvrătirea, colaborarea cu inamicul, dezvăluirea secretelor, neglijenţa îndatoririlor şi insubordonarea.

Tribunalele militare au fost desfiinţate în Taiwan în 2013, după moartea unui soldat aflat în custodie, iar de atunci procurorii şi instanţele civile au fost însărcinate să judece personalul militar activ.

3. Revizuirea vizitelor cetăţenilor chinezi în Taiwan

Preşedintele Lai a cerut, de asemenea, un control mai strict asupra vizitelor cetăţenilor chinezi în Taiwan, subliniind că acestea „ar trebui să se limiteze la schimburile normale peste strâmtoare şi la interacţiuni oficiale, în conformitate cu principiile parităţii şi demnităţii”.

În ceea ce priveşte schimburile religioase, culturale, academice şi educaţionale dintre China şi Taiwan, Lai a subliniat că ele „ar trebui depolitizate, iar riscurile reduse pentru a simplifica schimburile interpersonale şi pentru a promova schimburi sănătoase şi structurate”.

4. Controlul documentelor de identitate

William Lai a îndemnat, de asemenea, diferitele agenţii guvernamentale să „inspecteze” şi să „gestioneze” documentele de identitate pe care cetăţenii taiwanezi le solicită în China, mai ales atunci când solicitanţii sunt militari, funcţionari publici sau educatori din şcolile publice, „care au o obligaţie de loialitate faţă de Taiwan”.

În ceea ce priveşte naturalizarea şi integrarea persoanelor din China, Hong Kong şi Macao în societatea taiwaneză, „considerentele de securitate naţională ar trebui luate în considerare atunci când se acordă atenţie dezvoltării sociale şi drepturilor individuale ale Taiwanului”, a adăugat preşedintele.

5. Reglementarea schimburilor economice

În chestiuni de natură economică, liderul insulei a cerut implementarea „ajustărilor necesare şi ordonate în fluxul de talente, bunuri, capital şi competenţe implicate în relaţiile economice şi comerciale” între cele două părţi ale strâmtorii, pe baza „prioritizării” dezvoltării economice a Taiwanului.

„Acest lucru va ajuta la consolidarea securităţii economice şi ne va oferi o capacitate mai mare de a răspunde la Frontului Unit economic şi comercial al Chinei şi la constrângerea economică împotriva Taiwanului”, a spus Lai.

sursa Agerpres