Legea salarizării scoate bugetarii în stradă. De ce a aprins noua lege revolta sindicatelor

Miza este uriașă. Legea salarizării este unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR, iar fără ea România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene. Reforma îi privește pe peste 1,2 milioane de angajați din sectorul public și încearcă să pună capăt diferențelor uriașe de salarizare dintre instituții.

Prima mare schimbare este modul de calcul. Toate salariile vor porni de la o valoare de referință de 4.100 de lei, înmulțită cu un coeficient între 1 și 8. Astfel, salariul minim din sistemul public va fi de 4.100 lei brut, iar cel mai mare va ajunge la 32.800 lei brut. În prezent, diferența dintre cel mai mic și cel mai mare salariu este de aproximativ 1 la 12. Noua lege o reduce la 1 la 8, iar Guvernul spune că astfel elimină inechitățile.

Adevărata dispută este însă la sporuri. Astăzi există 151 de sporuri în sistemul public. Noul proiect elimină 87, păstrează 64 și reduce plafonul total al sporurilor de la 30% la 20% din fondul de salarii al fiecărei instituții. În locul unei părți dintre ele apar bonusuri de performanță de până la 4% din fondul de salarii. Sindicatele spun că aici este problema: performanța poate fi interpretată diferit de la o instituție la alta, iar multe sporuri compensau condiții reale de muncă, nu reprezentau privilegii.

Guvernul promite că nimeni nu va avea salariul diminuat. Dacă noua grilă ar duce la un venit mai mic, diferența va fi păstrată ca diferență salarială tranzitorie până la 31 decembrie 2031. Sindicatele spun însă că, în realitate, asta înseamnă că mii de angajați vor avea salariile înghețate ani la rând, fără creșteri reale.

Mai există o nemulțumire: legea produce câștigători și perdanți. Salariile funcțiilor de demnitate publică cresc odată cu noua grilă, în timp ce angajați din sănătate, educație, administrație, cultură sau ordine publică spun că pierd sporuri importante și că noii coeficienți nu reflectă responsabilitatea și complexitatea muncii lor.

De aceea protestele se extind. În joc nu este doar salariul de luna viitoare, ci întregul mod în care vor fi plătiți bugetarii în următorii ani. Guvernul vorbește despre o reformă bazată pe echitate și performanță. Sindicatele spun că echitatea nu poate fi construită prin tăierea sporurilor și prin promisiunea că „nimeni nu pierde”, în timp ce veniturile rămân înghețate până în 2031. Tocmai de aceea, legea salarizării a devenit, înainte să fie votată, unul dintre cele mai tensionate proiecte ale anului.