K. Iohannis: Urmărim o prezență NATO pe Flancul Estic unitară și robustă, în special la M. Neagră. A. Duda: Vrem ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare

Declarații Klaus Iohannis, în format LIVE TEXT:

-mulţumesc, în mod special, preşedintelui Duda că a fost prezent la Bucureşti astăzi pentru a prezida împreună cu mine această reuniune importantă, precum și celorlalți șefi de stat care au venit azi la București sau care din motive obiective au participat online. În mod regretabil, domnul secretar general Stoltenberg nu a mai putut fi astăzi prezent fizic alături de noi, la București, din motive pe care le cunoașteți, dar participarea sa online și implicarea sa constantă și activă în discuțiile B9 reprezintă un indicator clar al atenției și al angajamentului NATO față de aliații săi, precum și o dovadă a relevanței și a utilității acestui Format pentru întreaga Alianță.

– București 9 este un format care a devenit cu atât mai necesar în aceste momente în care ne confruntăm, la granița Alianței Nord-Atlantice, cu un conflict deschis care generează pierderi de vieți omenești și propagă instabilitate și insecuritate în regiune și în întregul spațiu euroatlantic.

– B9 este un cadru esențial pentru coagularea și proiectarea unor poziții comune, articulate, privind teme importante pentru securitatea Flancului Estic și cea euroatlantică.

– este, alături de partenerii noștri din Statele Unite și împreună cu aliații NATO, o evidență că asigurăm un dialog aplicat cu privire la implicațiile profunde ale invaziei militare ruse pentru securitatea noastră, pentru stabilitatea euroatlantică și pentru ordinea internațională bazată pe reguli.

– președintele Statelor Unite, domnul Joe Biden, ne-a transmis mesajul său de apreciere față de Formatul nostru, reiterând angajamentul de neclintit al Statelor Unite pentru securitatea tuturor aliaților, inclusiv, evident, a celor din B9, precum și pentru articolul 5 al Tratatului de la Washington.

– astăzi ne-am concentrat pe ceea ce trebuie să facem pentru a asigura și livra, în mod concret, securitate pentru cetățenii noștri, în această realitate fundamental schimbată. Așadar, am avut astăzi un schimb de opinii de substanță cu privire la evoluțiile recente de securitate, dar și privind răspunsul aliat la acestea – mai ales în pregătirea deciziilor de la Summitul NATO de la Madrid.

– dialogul de astăzi a evidențiat, o dată în plus, angajamentul nostru ferm de a contribui activ la realizarea obiectivelor NATO

– am subliniat, și în acest context, necesitatea ca viitorul Concept Strategic al NATO să reflecte, cât mai adecvat și realist, noii parametri de securitate, să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca amenințare și să consolideze Alianța pe toate palierele, pentru a face față tuturor provocărilor din prezent și din viitor.

– apărarea colectivă este și trebuie să rămână sarcina fundamentală prioritară a NATO. Legătura transatlantică și Articolul 5 al Tratatului de la Washington fac din NATO cea mai puternică alianță politico-militară din istorie, iar în contextul actual acestea sunt mai relevante ca oricând.

– am examinat stadiul de implementare a deciziei pe care am luat-o la întâlnirea liderilor NATO de pe 24 martie cu privire la transformarea posturii Aliate pe Flancul Estic.

– am reiterat că amplul proces de adaptare a Alianței pentru viitor trebuie să înceapă cu regândirea profundă a posturii NATO de descurajare și apărare, dar pe termen lung.

– trebuie să ne asigurăm că NATO este capabilă și pregătită să răspundă în mod eficient și calibrat amenințărilor cu care se confruntă. Este necesar ca Alianța să fie capabilă să apere fiecare centimetru din teritoriul său, din teritoriul aliat.

– rezultatul pe care îl urmărim este o prezență NATO consolidată pe Flancul Estic, unitară și coerentă, robustă, credibilă și sustenabilă, în special la Marea Neagră – cea mai expusă amenințărilor Rusiei. Acționăm pentru adoptarea de elemente concrete în acest sens la Summitul NATO de la Madrid, care va avea loc la sfârșitul acestei luni.

– Regiunea Mării Negre are o importanță strategică pentru securitatea euroatlantică, iar viitoarele măsuri de descurajare și apărare trebuie să trateze cu prioritate nevoile de securitate ale zonei.

– un alt subiect important abordat în cadrul discuțiilor a fost acela al consecințelor multiple pe care războiul le generează, nu doar din perspectiva de securitate, ci și în plan umanitar și economic.

– un accent deosebit a fost pus pe nevoia de a sprijini, în continuare, Ucraina și poporul ucrainean.

– am reiterat, cu această ocazie, faptul că România a depus eforturi susținute pentru a sprijini umanitar Ucraina, dar și Republica Moldova. Am subliniat, și în acest context, importanța demersurilor pentru asigurarea securității alimentare, domeniu în care România deja oferă un sprijin consistent.

–  am susținut perspectiva consolidării relațiilor NATO cu partenerii din regiune, profund expuși la presiunile și agresiunea Rusiei.

–  am exprimat susținerea fermă a României pentru politica NATO a „Ușilor Deschise” și pentru aderarea Suediei și a Finlandei la Alianță. Aderarea acestor state va contribui la întărirea securității Alianței în ansamblul său, printr-o postură de descurajare și de apărare mai eficientă, inclusiv pe Flancul Estic.

– pe baza viziunii noastre comune privind schimbările din mediul de securitate și a imperativului ca Alianța să aibă o reacție pe măsura acestora, vom continua coordonarea strânsă pentru a identifica și promova cele mai bune soluții pentru consolidarea NATO pe termen lung.

– la finalul Summitului nostru am adoptat o Declarație Comună care reflectă poziția noastră.

Declarații Andrzej Duda, în format LIVE TEXT:

– mulțumesc foarte călduros pentru ziua de astăzi, am pus în aplicare ceea ce am discutat acum o lună.

– Bucureștiul este cu noroc pentru noi, pentru că atunci când ne-am întâlnit în 2015, tot ce-am discutat s-a realizat. Așa că a fost o întâlnire cu noroc. Sper că, istoricește vorbind, și acesta va fi un summit norocos pentru noi, va fi important pentru întărirea securității noastre.

– Ucraina se apără pe sine însăși, cu mare vitejie, împotriva agresiunii ruse, este o agresiune nejustificată împotriva unui stat independent și suveran, care nu a făcut absolut nimic ca să justifice așa ceva. Singura justificare este că Rusia vrea să-și realizeze ambițiile imperiale, ca să preia controlul asupra Ucrainei, să o ocupe și să-și extindă sfera de influență asupra acesteia.

– am discutat la București cum putem să-i ajutăm, Polonia ajută în permanență pe ucraineni. Este în interesul nostru să ne asigurăm nu numai că Ucraina se apără, ci să se întoarcă în frontierele sale recunoscute internațional, se reconstituie ordinea aprobată de lume.

– pentru a ne putea apăra, ne-am adunat astăzi la București și ne vom reîntâlni și la Madrid

– vrem să ne asigurăm că există o prezență avansată mai puternică a NATO, vrem să se extindă și la alte țări, să fie adăugată și Bulgaria, și Ungaria și Croația. Vrem să transformăm acest lucru într-o apărare mai avansată, nu doar o prezență avansată. Dorim ca grupurile de luptă să fie ridicate la nivel de brigadă în țările de pe Flancul Estic, astfel încât numărul trupelor trimise să fie mult mai mare. Și aici în România se dorește să fie la nivel de grupuri de luptă de tip brigadă aceste trupe. La nivel de brigadă – asta înseamnă 3.000 de militari.

– Am călătorit de la Lisabona la Roma și am ridicat aceste două lucruri: cum să întărim Ucraina, lucru care s-ar întâmpla dacă i s-ar acorda statutul de țară candidată la UE, am discutat acest lucru cu președinții Portugaliei și ai Italiei, dar această întărire ar avea loc și dacă i-am da Ucrainei mai mult sprijin. Am vorbit și de summitul acesta și despre sprijinul acestor țări.

– privind spre NATO conform principiului în 360 de grade – asta înseamnă că securitatea fiecărui membru e la fel de importantă ca a tuturor celorlalte. Și suntem pregătiți să sprijinim orice stat care e membru al Alianței care este sub amenințare. Solicitarea noastră pe care am discutat-o aici sper să fie și la Madrid. Sper că aceste hotărări vor duce la sporirea securității noastre, sperăm că deciziile se vor lua și la Madrid și la nivelul capitalelor statelor individuale.

– declarația noastră comună este un alt semn de unitate în cadrul NATO.

– Țările B9 sunt țări membre NATO, însă suntem în prima linie a frontului. Toate, în afară de Republica Cehă și Bulgaria, au frontieră directă fie cu Ucraina cuprinsă de război, fie cu Rusia. Ochii întregului NATO sunt asupra noastră. Deciziile sunt foarte importante.

– secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a luat legătura cu noi, în teleconferință, a făcut o declarație, a prezentat punctul de vedere al NATO și a anunțat la ceea ce ne putem aștepta la summitul de la Madrid.

– vrem să ne asigurăm ca cetățenii noștri de pe Flancul Estic al NATO să fie în siguranță.

– în Polonia s-a adoptat o nouă lege pentru apărare, vom crește numărul de militari la cel puțin 300.000 și anul viitor vom crește cheltuielile pentru apărare până la 3% din PIB.

– facem și achiziții din SUA, din Coreea de Sud, echipamente de top.

– sper nu doar că vom scăpa de planurile rușilor pe viitor, dar sper și să ajutăm Ucraina și să vedem pacea reinstaurându-se în această parte din lume și Ucraina să-și recapete teritoriile ocupate de Rusia.

–––––––––––––––––––––––––

„Această reuniune este mai relevantă ca oricând, din cel puțin două perspective”, a spus președintele Klaus Iohannis, în deschiderea lucrărilor. „În primul rând, evoluțiile dramatice din regiune reclamă o atenție sporită și o coordonare amplificată. Solidaritatea, dialogul și cooperarea stau la baza forței noastre comune. Agenda de azi va aborda, în consecință, evoluțiile actuale de securitate din Ucraina și impactul acestora asupra vecinătății extinse, inclusiv a celorlalți parteneri vulnerabili, precum Republica Moldova și Georgia, dar și asupra securității întregii Alianțe. În al doilea rând, ne aflăm într-un moment excepțional în care vom trasa traiectoria Alianței pentru cel puțin următoarea decadă. La finalul acestei luni vom adopta, la Summitul NATO de la Madrid, decizii cu un impact major pentru securitatea noastră actuală și viitoare. Vom stabili o viziune pe termen lung prin intermediul Noului Concept Strategic, punând apărarea colectivă și Articolul 5 în epicentrul acțiunilor noastre și implementând o transformare semnificativă a posturii de descurajare și apărare, în special pe Flancul Estic, așa cum am decis la 24 martie 2022, la Bruxelles”.

Citește și A început Summitul B9 de la București. Iohannis: Solidaritatea, dialogul și cooperarea stau la baza forței noastre comune. Președintele polonez: Cel mai important acum este să sprijinim Ucraina

––––––––––––––––––––––––-

Liderii celor 9 state au avut pe agendă pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO de la Madrid de la sfârșitul acestei luni.

La reuniune participă online şi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. Iniţial, acesta îşi anunţase prezenţa fizică la Bucureşti, însă, în cursul zilei de joi, agenţia de presă Reuters, citând un oficial al NATO, a relatat că Jens Stoltenberg a fost diagnosticat cu zona zoster şi că va participa doar de la distanţă la evenimentele la care era invitat în Germania şi România.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, reuniunea la vârf a statelor din Formatul Bucureşti 9 are o importanţă deosebită, în special în actualul context de securitate generat de agresiunea ilegală, nejustificată şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei şi a provocărilor comune şi multidimensionale cu care se confruntă statele de pe Flancul Estic, precum şi întreaga regiune euroatlantică.

Agenda reuniunii vizează pregătirea celor mai importante decizii ale Summitului NATO, care va fi organizat la Madrid, în perioada 28 – 30 iunie, şi va aborda prioritar consecinţele generate de agresiunea militară ilegală a Rusiei împotriva Ucrainei şi răspunsul Alianţei la acestea.

Preşedintele Klaus Iohannis va pune accentul, în acest context, pe necesitatea consolidării posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, într-o manieră echilibrată şi unitară, de la Marea Baltică la Marea Neagră, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, şeful statului român va evidenţia că cel mai important rezultat al Summitului de la Madrid este reprezentat de noul Concept Strategic, care va defini liniile directoare ale NATO cel puţin pentru următorul deceniu, un document care trebuie să fie ambiţios şi ancorat în realitatea din prezent, marcată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În acest context, România vizează adoptarea unui Concept Strategic care să acorde prioritate apărării colective, să definească Rusia ca ameninţare la adresa NATO şi să consolideze Alianţa pe toate palierele, pentru a face faţă tuturor provocărilor prezente şi viitoare, se arată într-un comunicat de presă.

Continuarea sprijinului pentru creşterea rezilienţei Ucrainei şi a partenerilor din Vecinătatea Estică în faţa ameninţărilor şi provocărilor cu care se confruntă aceştia, precum şi politica NATO a „uşilor deschise”, inclusiv în ceea ce priveşte procesul de aderare a Finlandei şi Suediei, vor fi, de asemenea, abordate în cadrul discuţiilor la nivel înalt, menţionează Administraţia Prezidenţială.

Formatul Bucureşti 9 este o iniţiativă lansată de preşedintele Klaus Iohannis şi de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria. B9 este o platformă deosebit de utilă de coordonare şi consultare eficientă a aliaţilor de pe Flancul Estic, precum şi la nivel transatlantic.

Primul Summit B9 a fost organizat la Bucureşti în noiembrie 2015.