Iranul refuză să exporte uraniu puternic îmbogățit, dar este dispus să îi dilueze puritatea. O propunere în acest sens va fi făcută Statelor Unite

Explozie nucleară/Foto: Profimedia Images
22 February 2026, 08:14 (actualizat 22 February 2026, 08:16)

Iranul refuză să exporte uraniu puternic îmbogățit, dar este dispus să dilueze puritatea, spun surse iraniene citate de The Guardian. O propunere în acest sens va fi făcută Statelor Unite.

Iranul refuză să exporte stocul său de 300 kg de uraniu puternic îmbogățit, dar este dispus să dilueze puritatea stocului pe care îl deține sub supravegherea inspectoratului nuclear al ONU, AIEA, au declarat surse iraniene.

Propunerea va fi în centrul ofertei pe care Iranul urmează să o facă SUA în următoarele zile, în timp ce președintele american, Donald Trump, analizează dacă să își folosească vasta acumulare navală din Orientul Mijlociu pentru a ataca țara.

Iranul deține un stoc de uraniu îmbogățit la 60%, aproape de gradul de armament, dar este dispus să reducă puritatea la 20% sau mai puțin.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, susține, de asemenea, că nu a existat nicio cerere din partea SUA de a abandona dreptul de îmbogățire în interiorul Iranului. Accentul se pune, în schimb, pe puritatea îmbogățirii și pe numărul de centrifuge care vor fi permise.

Au existat discuții despre trimiterea stocului în Rusia și despre conectarea programului intern de îmbogățire al Iranului cu un consorțiu de peste hotare, dar surse iraniene insistă că ideea unui consorțiu nu a fost abordată.

Presa iraniană apropiată guvernului a citat un diplomat iranian care a declarat: „Am subliniat această poziție în timpul negocierilor, aceea că materialele nucleare nu vor părăsi țara.”

Iranul  va trebui să se acorde o mare importanță gradului de acces pe care AIEA l-ar primi pentru a inspecta siturile nucleare.

Într-un interviu din SUA, difuzat vineri, Araghchi a declarat: „Washingtonul nu a cerut Teheranului să suspende permanent îmbogățirea uraniului”, adăugând că Teheranul nu i-a oferit Washingtonului o suspendare temporară a îmbogățirii uraniului.

El a respins rapoartele conform cărora Iranul ar fi propus suspendarea îmbogățirii uraniului timp de doi până la trei ani, spunând: „Nu este adevărat că Statele Unite au cerut o încetare completă a îmbogățirii”.

Remarcile sale au fost contrazise de ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, care, îndemnat de intervievatorul său, a declarat că SUA urmăresc „îmbogățire zero” din partea Iranului.

Reza Nasri, un avocat iranian cu contacte în cadrul Ministerului de Externe, a avertizat: „Dacă Iranul este atacat în timp ce dezacordurile nucleare pot fi încă soluționate diplomatic într-un mod corect și echitabil, alte state din regiune vor trage inevitabil o concluzie: armele nucleare sunt singurul factor de descurajare real împotriva SUA și Israelului.”

Vestea a venit în contextul în care protestele au izbucnit la unele universități, provocând noi ciocniri stradale, la Universitatea de Științe Medicale din Mashhad și la cel puțin două universități din Teheran.

La Londra, aproximativ 1.500 de protestatari au mărșăluit sâmbătă pentru a cere guvernului britanic să închidă ambasada Iranului.

Unii oameni au ținut în mână fotografii cu prințul moștenitor exilat al Iranului, Reza Pahlavi, despre care un demonstrant a spus că „stă alături de poporul Iranului”.

Un participant, un cetățean iranian care a dorit să rămână anonim, a spus că Pahlavi este „singura alternativă” de lider.

El a adăugat: „Nu suntem o dictatură, nu vrem o dictatură, vrem doar o democrație”.

De asemenea, sunt așteptate proteste la o reuniune a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva, marți, când o oficială iraniană, Afsaneh Nadipour, își va ocupa locul pentru prima dată ca membru cu drepturi depline al consiliului consultativ. Nadipour, fost ambasador iranian în Danemarca, urmează să ofere contribuții cu privire la drepturile femeilor.

Comitetul consultativ al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului este format din 18 experți independenți din cinci grupuri regionale ale ONU și servește drept ramură intelectuală a Consiliului pentru Drepturile Omului. Nominalizările sunt făcute de guverne și sunt selectate de consiliu.

Ea a fost aleasă pentru un mandat de trei ani în octombrie.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite