Închisoarea subterană a Israelului, unde palestinienii sunt ținuți fără acuzații și nu văd niciodată lumina zilei

Israelul ține zeci de palestinieni din Gaza izolați într-o închisoare subterană unde nu văd niciodată lumina zilei, sunt privați de hrană adecvată și nu au voie să afle vești despre familiile lor sau despre lumea exterioară, notează The Guardian.

Dintre deținuți fac parte cel puțin doi civili care sunt ținuți fără acuzații sau proces: un asistent medical reținut în halatul de spital și un tânăr vânzător de mâncare, potrivit avocaților de la Comitetul Public împotriva Torturii în Israel (PCATI), care îi reprezintă pe ambii bărbați.

Cei doi sunt ținuți în complexul subteran Rakefet din ianuarie și au descris bătăi regulate și violență similară cu tortura bine documentată din alte centre de detenție israeliene.

Închisoarea Rakefet a fost deschisă la începutul anilor 1980 pentru a găzdui câțiva dintre cei mai periculoși lideri ai crimei organizate din Israel, dar a fost închisă câțiva ani mai târziu pe motiv că era inumană. Ministrul securității din aripa de extremă dreaptă, Itamar Ben Gvir, a ordonat redeschiderea acesteia după atacurile din 7 octombrie 2023.

Celulele, o zonă minusculă de exerciții și o cameră de întâlnire pentru avocați sunt toate sub pământ, astfel că deținuții trăiesc fără lumină naturală.

Închisoarea a fost inițial proiectată pentru un număr mic de deținuți de înaltă securitate, fiecare în celula lui, găzduind 15 bărbați la închiderea sa din 1985. În ultimele luni, aproximativ 100 de deținuți au fost încarcerați acolo, conform datelor oficiale obținute de PCATI.

În baza acordului de încetare a focului stabilit la mijlocul lunii octombrie, Israelul a eliberat 1.700 de palestinieni din Gaza deținuți pe termen nelimitat fără acuzații sau proces, precum și 250 de palestinieni condamnați în instanțele israeliene.

Totuși, amploarea detențiilor a fost atât de mare încât, chiar și după acea eliberare în masă, cel puțin 1.000  sunt încă ținuți de Israel în aceleași condiții.

„Deși războiul este oficial încheiat, palestinienii din Gaza sunt încă închiși sub condiții contestate legal și violente, care încalcă dreptul internațional umanitar și echivalează cu tortura”, a transmis PCATI. Printre aceștia se numără și cei doi deținuți din Rakefet reprezentați de avocații organizației.

Ben Gvir a declarat presei israeliene că Rakefet este reabilitată pentru a găzdui luptători Hamas din unitatea Nukhba, care ar fi condus masacre în interiorul Israelului, precum și forțe speciale Hezbollah capturate în Liban.

Dar cei doi bărbați vizitați de avocații PCATI în septembrie erau un asistent medical de 34 de ani reținut la locul de muncă într-un spital în decembrie 2023 și un adolescent capturat în octombrie 2024 la un punct de control israelian.

„În cazurile clienților pe care i-am vizitat vorbim despre civili”, a spus avocata PCATI Janan Abdu. „Bărbatul cu care am vorbit era un tânăr de 18 ani care vindea mâncare. A fost luat de la un punct de control de pe un drum”.

Serviciul Penitenciar Israelian (IPS) nu a răspuns la întrebări despre alți deținuți ținuți la Rakefet, nume care înseamnă „ciclamen” în ebraică.

Date israeliene clasificate indică faptul că majoritatea palestinienilor luați prizonieri în Gaza în timpul războiului au fost civili. Curtea Supremă a Israelului a hotărât în 2019 că este legal să fie păstrate trupurile palestinienilor ca monedă de schimb pentru negocieri viitoare, iar grupurile pentru drepturile omului acuză statul că face același lucru cu deținuții în viață din Gaza.

Abuz unic

Condițiile pentru palestinieni sunt „terifiante prin intenție” în toate închisorile, a spus Tal Steiner, directorul executiv al PCATI. Deținuți actuali și foști, precum și avertizori din armata israeliană, au detaliat încălcări sistemice ale dreptului internațional.

Totuși, Rakefet impune o formă unică de abuz. Ținerea oamenilor sub pământ, fără lumină naturală, luni la rând, are „implicații extreme” asupra sănătății psihologice, a spus Steiner. „Este foarte greu să rămâi întreg în astfel de condiții opresive și dificile”.

Afectează și sănătatea fizică, perturbând funcții biologice de bază precum ritmurile circadiene necesare pentru somn și producția de vitamina D.

Deși lucrează ca avocat pentru drepturile omului și a vizitat închisori din complexul din Ramla, la sud-est de Tel Aviv, Steiner nu auzise niciodată de această închisoare subterană înainte ca Ben Gvir să ordone redeschiderea ei.

Închisoarea fusese închisă înainte de înființarea PCATI, așa că echipa juridică a cercetat arhive vechi și memoriile lui Rafael Suissa, șeful IPS în anii 1980, pentru a afla mai multe.

Vara aceasta, avocații PCATI au fost rugați să reprezinte doi bărbați ținuți în închisoarea subterană, astfel că Abdu și o colegă au putut vizita locul pentru prima dată.

Au fost conduse în subteran de paznici mascați și puternic înarmați, pe o scară murdară, într-o cameră unde podeaua era presărată cu resturi de insecte moarte. Toaleta era atât de murdară încât practic nu putea fi folosită.

Camere de supraveghere pe pereți încălcau dreptul legal la discuții confidențiale, iar paznicii au avertizat că întâlnirea va fi întreruptă dacă vor vorbi despre familiile deținuților sau războiul din Gaza.

„M-am întrebat dacă condițiile din sala pentru avocați sunt atât de umilitoare nu doar pentru noi ca persoane, ci și pentru profesie, atunci care este situația pentru prizonieri?” a spus Abdu. „Răspunsul a venit imediat când i-am întâlnit”.

Clienții au fost aduși aplecați, cu paznicii forțându-le capul spre podea, și au rămas încătușați la mâini și la picioare, a spus ea.

Saja Misherqi Baransi, al doilea avocat PCATI, a spus că cei doi deținuți erau în Rakefet de nouă luni, iar asistentul medical a început întâlnirea întrebând: „Unde sunt și de ce sunt aici?”. Paznicii nu îi spuseseră numele închisorii.

Judecători israelieni care au autorizat detenția la scurte audieri video, în care deținuții nu aveau avocat și nu auzeau dovezile împotriva lor, au spus doar că vor rămâne acolo „până la sfârșitul războiului”.

Bărbații au descris celule fără ferestre, fără ventilație, pentru trei sau patru deținuți, și au raportat episoade frecvente de sufocare.

Ei au relatat abuzuri fizice regulate inclusiv bătăi, atacuri cu câini cu botnițe metalice, paznici care călcau pe ei, lipsa îngrijirii medicale și rații de foame. Curtea Supremă israeliană a decis luna aceasta că statul privează prizonierii palestinieni de hrană adecvată.

Au timp extrem de limitat în afara celulei într-un mic spațiu subteran, uneori doar cinci minute la două zile. Saltelele sunt luate dimineața devreme, în jur de ora 4, și sunt returnate doar noaptea târziu, lăsând deținuții pe rame metalice.

Descrierile lor se potrivesc cu imaginile dintr-o vizită televizată făcută de Ben Gvir pentru a-și promova decizia de redeschidere a închisorii. „Acesta este locul natural al teroriștilor, sub pământ,” a spus el.

El s-a lăudat în repetate rânduri cu tratamentul abuziv al deținuților palestinieni, retorică despre care foști ostatici ai Hamas spun că a dus la escaladarea abuzurilor asupra lor când erau în captivitate.

Aceasta a inclus ținerea ostaticilor luni de zile în tuneluri subterane, lipsa hranei, izolarea de vești despre rude și lume, violență și tortură psihologică, inclusiv obligarea lor să sape o groapă în fața camerei.

Serviciile de informații israeliene au avertizat că tratamentul aplicat prizonierilor palestinieni pune în pericol interesele mai largi de securitate ale țării.

Misherqi Baransi a spus că asistentul medical a văzut ultima dată lumina zilei pe 21 ianuarie anul acesta, când a fost transferat la Rakefet, după un an în care a trecut prin alte închisori inclusiv centrul militar Sde Teiman, cunoscut pentru abuzuri.

Asistentul, tată a trei copii, nu a primit nicio veste de la familia sa. Singura informație personală pe care avocații o pot împărtăși cu deținuții din Gaza este numele rudelor care au autorizat reprezentarea.

„Când i-am spus: «Am vorbit cu mama ta și ea m-a autorizat să te întâlnesc», îi dădeam măcar puțin, îi confirmam că mama lui este în viață,” a spus Misherqi Baransi.

Când celălalt deținut a întrebat-o pe Abdu dacă soția lui însărcinată a născut în siguranță, paznicul a întrerupt imediat conversația pentru a-l amenința. Când bărbații au fost luați, ea a auzit sunetul unui lift, sugerând că celulele sunt și mai adânc în subteran.

Adolescentul i-a spus: „Ești prima persoană pe care o văd de la arestarea mea”, iar ultima lui rugăminte a fost: „Te rog vino să mă vezi din nou”.

IPS a spus într-o declarație că „operează în conformitate cu legea și sub supravegherea autorităților oficiale” și a adăugat că nu este responsabil pentru procesul legal, clasificarea deținuților, politica de arestare sau arestările în sine.

Ministerul Justiției a redirecționat întrebările către armata israeliană, iar armata le-a direcționat înapoi către IPS.