„Nu vrem să ajungem într-o situație de nici război, nici pace”, a spus Majed al-Ansari, consilier al prim-ministrului Qatarului și purtător de cuvânt al Ministerului de Externe.
Marți, loviturile aeriene israeliene au ucis peste 100 de palestinieni, dintre care cel puțin 66 femei și copii, cea mai sângeroasă zi de la declarația lui Donald Trump conform căreia războiul s-a încheiat. Israelul a afirmat că bombardamentele au fost un răspuns la un atac din orașul Rafah, în urma căruia a fost ucis un soldat care participa la demolări.
Acordul de încetare a focului prevede desfășurarea unei forțe internaționale de securitate în Gaza, menită să reducă riscul reizbucnirii violențelor pe termen scurt și să pregătească drumul pentru demilitarizarea Hamas și retragerea completă a trupelor israeliene, care ocupă încă mai mult de jumătate din Fâșia Gaza.
Al-Ansari a declarat pentru The Guardian că este esențial ca această forță internațională, împreună cu o nouă administrație palestiniană, să fie instituite cât mai curând, pentru ca pauza fragilă să se transforme într-o pace durabilă.
„Comunitatea internațională trebuie să intre, să evalueze pagubele, să înceapă procesul de reconstrucție și să mențină formal pacea”, a spus el. „Acesta este pasul care va muta cu adevărat întregul proces de la război la ziua de după.”
Planul în 20 de puncte privind viitorul Gazei, care stă la baza armistițiului, nu include detalii esențiale, precum mandatul și componența forței internaționale. Qatarul și aliații săi regionali doresc ca aceasta să aibă sprijinul ONU, o idee pe care secretarul de stat american, Marco Rubio, a spus că Washingtonul o ia în considerare.
„Suntem foarte optimiști că, dacă vom obține o rezoluție a Consiliului de Securitate și un mandat clar pentru o administrație și o forță internațională în Gaza, vom putea stabiliza situația”, a spus Al-Ansari.
„În principiu, multe țări din regiune și din afara ei au fost de acord să participe, dar în practică este nevoie de un mandat concret pentru această forță.”
Negocierea condițiilor pentru misiuni internaționale este un proces diplomatic complex, care durează de obicei săptămâni sau luni, timp pe care Gaza s-ar putea să nu și-l poată permite. Armistițiul este supus zilnic presiunilor, ambele părți acuzându-se reciproc de încălcări.
„Există multe obstacole de depășit înainte să putem încheia prima etapă a acordului”, a spus el. „Printre acestea, dificultatea de a recupera rămășițele ostaticilor uciși și de a le identifica, dar și încălcările care duc zilnic la moartea palestinienilor în mâinile soldaților IDF.”
Corpurile a 11 ostatici se află încă în Gaza, după ce rămășițele lui Amiram Cooper și Sahar Baruch au fost returnate joi.
Angajamentul administrației Trump este esențial pentru succesul armistițiului, lucru demonstrat de convoiul de emisari de rang înalt trimiși în Israel, printre care ginerele președintelui, Jared Kushner, și vicepreședintele JD Vance.
„Singurul element care a înclinat mereu balanța în favoarea încetării focului a fost implicarea SUA”, a spus Al-Ansari, adăugând că acest lucru s-a dovedit adevărat pentru toate cele trei acorduri de încetare a ostilităților încheiate după 7 octombrie.
Trump a salutat acordul drept unul „istoric”, deși versiuni similare fuseseră discutate de mai bine de un an. Premierul israelian Benjamin Netanyahu ar fi renunțat la un acord asemănător în aprilie 2024, pentru a-și proteja coaliția de guvernare, care include partide de extremă dreapta puternic opuse opririi războiului.
„Am avut atât de multe momente în care am fost aproape de un astfel de acord, încât s-a instalat o oboseală și o frustrare considerabilă în rândul negociatorilor”, a spus Al-Ansari.
Negociatorul-șef al Qatarului nu a avut mai mult de două zile libere de la 7 octombrie, iar presiunea intensă a muncii a dus la spitalizarea unor colegi, a adăugat el.
În septembrie, presiunea asupra negociatorilor qatarezi a atins un nivel fără precedent, când Israelul a lansat rachete asupra unei reuniuni din Doha, unde oficiali Hamas discutau propunerea de armistițiu a SUA.
Atacurile au dus la moartea unui cetățean qatarez și a cinci membri Hamas, surprinzând autoritățile din Doha. Incidentul a avut loc într-o săptămână în care mediatorii credeau că se înregistrează progrese. Qatarul informase Israelul și SUA că Hamas urma să discute cea mai recentă propunere a lui Trump și promisese un răspuns până vineri.
Al-Ansari a spus că rachetele au fost îndreptate împotriva liderilor Hamas, dar momentul ales sugerează că eforturile diplomatice ale Qatarului pe plan global au fost, de asemenea, o țintă.
„Atacul a fost conceput pentru a ne elimina nu doar din aceste discuții privind Gaza, ci și din rolul nostru de mediator de încredere la nivel internațional”, a spus el. „În ziua atacului lucram la peste zece procese de mediere diferite.”
Al-Ansari a spus că atacul israelian a pus în pericol decenii de investiții în diplomație, bazate, cel puțin parțial, pe garanția că Doha era un loc sigur și neutru în care dușmanii se puteau întâlni.
El a povestit că a auzit și simțit rachetele căzând, într-un cartier rezidențial presărat cu ambasade și școli internaționale, aproape de universitatea fiicei sale. În timp ce pământul se cutremura, gândurile i s-au redus la una singură: dacă fiica lui era în siguranță.
„Nu a fost un atac pe care să-l putem trece cu vederea și să ne continuăm activitatea ca înainte”, a spus el.
Qatarul, care are aproape două decenii de experiență în medierea dintre Israel și Hamas, a transmis clar Statelor Unite că negocierile privind Gaza vor fi suspendate până când va primi „garanții serioase” că Israelul nu va mai lovi niciodată teritoriile sale.
În zilele care au urmat, Qatarul și-a reafirmat influența diplomatică, încheind prima rundă de negocieri între facțiunile columbiene și asigurând eliberarea unui cuplu britanic în vârstă și a unui cetățean american ținuți captivi de talibani.
Ulterior, Trump a cerut oprirea luptelor din Gaza, probabil cu ochii pe Premiul Nobel pentru Pace, pe care îl dorește de multă vreme, și l-a obligat pe Netanyahu să își ceară scuze Qatarului, atât în privat, cât și public.
Negocierile pentru încetarea focului au fost reluate, iar diplomații qatarezi s-au concentrat pe trei obiective principale, în timp ce ajutau părțile aflate în conflict să convină asupra planului în 20 de puncte care stă la baza acordului, a explicat Al-Ansari.
Primul obiectiv a fost „oprirea războiului și a vărsării de sânge”; al doilea, „asigurarea că nu va exista nicio anexare sau ocupație ca urmare a evenimentelor de pe teren”; iar al treilea, „garantarea că palestinienii nu vor fi strămutați din Gaza”.
„Am bifat toate aceste trei obiective în documentul final”, a spus el.
Totuși, chiar dacă Trump reușește să mențină armistițiul, transformarea cadrului general privind viitorul Gazei în realitate concretă va fi un proces lung și dificil. În plus, planul conține doar angajamente vagi în ceea ce privește autoguvernarea și suveranitatea palestiniană, aspecte pe care guvernul lui Netanyahu le-a respins constant și categoric.
Urmărește-ne pe Google News
