Acesta susține că avionul este foarte sigur, însă este proiectat pentru operațiuni militare și are limitări mai mari decât aeronavele de linie în condiții meteo nefavorabile, limitări care nu pot fi ignorate atunci când la bord se află președintele țării.
Precizările vin după ce, miercuri, Nicușor Dan a fost blocat mai bine de șapte ore pe un aeroport din Paris, din cauza ninsorilor abundente.
Ministrul Apărării a declarat că un zbor recent al președintelui Nicușor Dan la Paris, efectuat cu un avion C-27J Spartan, a costat aproximativ 30.000 de euro. Suma include diurna piloților, combustibilul, taxele de aeroport și cheltuielile de întreținere a aeronavei. Radu Miruță a adăugat că un zbor pe aceeași rută, realizat în trecut de președintele Klaus Iohannis cu un avion închiriat, a costat de aproximativ șase ori mai mult.
Ministrul Apărării a mai precizat că, la bordul avionului militar, președintele are acces doar la mesaje text criptate prin satelit, însă armata lucrează la îmbunătățirea sistemelor de comunicații.
Potrivit oficialului, C-27J Spartan este un avion performant, dar conceput pentru misiuni militare. Este mai lent decât aeronavele de linie, dublează timpul de deplasare și zboară la altitudini mai joase.
Deși poate fi configurat cu un modul care include o zonă de tip business, cu șase locuri, și una la standard economic, cu 18 locuri, aeronava nu este destinată în mod special zborurilor demnitarilor, mai ales pe distanțe mari. În acest context, ministrul Apărării consideră că România ar avea nevoie de un avion oficial de reprezentare.
Discuțiile privind necesitatea unui avion oficial s-au reaprins după incidentul de la Paris.
Cristian Pârvulescu, analist politic: Gândiți-vă că un stat precum Bulgaria are două avioane oficiale, vrea să vândă unul acum. Ungaria a depășit România, din toate perspectivele economice. Ungaria are patru avioane oficiale. Nu mai discutăm de Polonia. Ne comparăm foarte des cu Polonia, cred că are cinci sau șase avioane oficiale. România nu are niciunul. De ce? Din cauza populismului, atât a celor care au ocupat funcția la Cotroceni, cât și în special a celor care s-au aflat la guvernare, a unei părți din opinia publică și din presă, care spun că este o cheltuială inutilă.
Specialiștii în aviație spun că România ar trebui să aibă, de fapt, mai multe aparate pentru președinție, guvern și parlament, pentru că întotdeauna trebuie să fie și o aeronavă de rezervă.
Gl (r) Victor Strîmbeanu, fost pilot de vânătoare: Se poate rezolva foarte ușor, prin achiziționarea a două-trei aeronave, nu foarte mari, din clasa business jet, cu 20-30 de locuri maxim, pentru că delegațiile guvernamentale și prezidențiale rareori depășesc această cifră de participanți. O escadrilă care poate opera independent, în subordinea guvernului, dar controlată de Autoritatea aeronautică militară, sau în cadrul forțelor aerine române.
România a avut un avion prezidențial până în anul 2012. Aeronava Boeing 707, folosită inclusiv în perioada lui Nicolae Ceaușescu și modernizată după Revoluție, a fost utilizată de președinții Ion Iliescu, Emil Constantinescu și Traian Băsescu. Considerat depășit, avionul a fost vândut în urmă cu 14 ani și nu a mai fost înlocuit.
Urmărește-ne pe Google News
