EXCLUSIVITATE Președintele Comitetului Militar NATO: „E momentul potrivit pentru o discuţie despre achiziţionarea de noi sisteme de apărare”

–        Aş vrea să începem cu ultimul dvs. mesaj pe Twitter (…) scriaţi că mulţumiţi conducerii armatei pentru prezentarea informativă despre provocările actuale de securitate în zona Mării Negre. Aşadar, care sunt aceste provocări?

–        Suntem foarte preocupaţi de situaţia din zonă. Principala provocare este, deloc surprinzător, atitudinea Rusiei. Şi-au sporit prezenţa militară, mai ales în Crimeea. Au adus noi echipamente. Au activităţi navale, aeriene, terestre. Au adus noi militari. Îi susţin pe separatiştii din estul Ucrainei, activează în Transnistria. De asemenea, Rusia e tot mai activă în Siria şi în estul Mediteranei. Sunt activităţi care stârnesc îngrijorare nu doar în regiune, ci în NATO, în general.

–        Dacă imaginăm o scară de la 1 la 5, 5 fiind gradul cel mai ridicat de pericol, unde aţi plasa Rusia? Cât de mare e ameninţarea?

–        Înainte de a plasa Rusia pe o astfel de scară, aş vrea să definim ameninţarea. Pentru noi, de regulă, ameninţarea are două componente: capabilităţi şi intenţie. În privinţa capabilităţilor, Rusia ar fi o ameninţare de grad 5. Au toate capabilităţile unui oponent foarte puternic. Au arme convenţionale, nucleare, inclusiv forţă cibernetică. Este cu adevărat o super putere militară, şi trebuie să recunoaştem acest lucru. În privinţa intenţiei, nu m-aş pronunţa. Nu le ştim clar intenţiile.

–       Sunt imprevizibili?

–        Nu sunt imprevizibili. Au o serie de documente strategice în care NATO este clar definit ca o provocare strategică  pentru Rusia. De asemenea, ei definesc clar un continuum al conflictului, de la pace la război. Acţiunile lor includ războiul informaţional, prin propagandă, forţe speciale ce pătrund în anumite zone, folosirea informaţiilor secrete şi multe alte aspecte ce sunt sub pragul de conflict. Toate acestea constituie o ameninţare. Trebuie să fim gata să facem faţă acestor ameninţări. De aceea, luăm măsuri.

–        Din ce vedem acum, dialogul dintre NATO şi Republica Moldova pare îngheţat. Sau în orice caz, relaţiile par foarte reci. Cum aţi caracteriza relaţia NATO-Republica Moldova?

–        Nu aş spune nici îngheţată, nici rece. Sunt unele întârzieri provocate de dezbaterile interne din Moldova. Ştim cu toţii natura acestei dezbateri. Noi avem răbdare până ce Rep.Moldova va avea o viziune unitară despre cât de rapid şi până unde vor să coopereze cu NATO.

–        Aţi discutat cu oficialii români despre cumpărarea de rachete Patriot? Cum vi se pare ideea? Prin această achiziţie, România  ar aduce un plus alianţei?

–        S-a menţionat acest lucru în discuţiile de aici. Desigur, noi nu intrăm în detalii. Este decizia suverană a României, noi nu spunem nimănui ce fel de echipamente să cumpere sau să nu cumpere. Când e vorba de capabilităţi, sistemele noastre de apărare sunt de mare importanţă. Evident, cu cât avem sisteme mai performante, cu atât suntem mai în siguranţă, nu doar ca naţiune, ci întreaga alianţă. Date fiind ameninţările la adresa securităţii regionale şi internaţionale, cred că e momentul potrivit pentru o discuţie despre achiziţionarea de noi sisteme de apărare. Dacă, în final, e vorba de rachete Patriot sau alte sisteme, este, în mod clar, la latitudinea României.

–        Cum poate NATO îmbunătăţi, eficientiza lupta împotriva terorismului?

–        NATO deja contribuie de multă vreme la lupta împotriva terorismului. De la începutul operaţiunii în Afganistan noi luptăm împotriva terorismului. Discuţiile de acum se concentrează pe ISIS, şi în special pe Irak şi Siria. NATO face parte din coaliţia globală antitero, contribuie la instruirea militarilor irakieni în Iordania, în Irak. NATO oferă avioane radar, AWACS, pentru a lua imagini din aer. Avem în vedere şi alte măsuri pentru a susţine mai ales dezvoltarea forţelor locale. Dar trebuie să vedem lupta antitero la scară mai mare. Nu e vorba doar de a lupta împotriva elementelor fizice ale grupării Stat Islamic. Dacă vrem să avem succes,  amploarea activităţilor noastre trebuie să fie mai mare şi trebuie implicate şi alte metode, nu doar cele militare. NATO poate oferi parţial aceste alte metode. Suntem gata să facem mai mult pentru a antrena, pentru a ajuta forţele locale, pentru că soluţiile cele mai bune sunt întotdeauna cele locale. Dar suntem gata şi să colaborăm cu alte instituţii, în special cu Uniunea Europeană, pentru a ne ocupa de o paletă mai largă de probleme, nu doar de simptomele terorismului, ci şi de cauze.