EXCLUSIV. Președintele CEDO: România a devenit anul trecut ţara cu cea mai ridicată rată a executării deciziilor noastre

Numărul cauzelor din România judecate de CEDO a scăzut semnificativ. Această îmbunătățire se datorează și Curții de la Strasbourg, dar și felului în care sistemul de justiție de la noi a înțeles să aplice deciziile CEDO.

Președintele Curții Europene a Drepturilor Omului, Mattias Guyomar, a explicat într-un interviu în exclusivitate pentru TVR rolul Curții în apărarea drepturilor individuale ale cetățenilor, dar și a democrației. CEDO nu uzurpă suveranitatea națională, ci apară valori esențiale pentru orice cetățean, a declarat judecătorul în interviul oferit TVR și pe care va invit să îl urmăriți în continuare.

Roxana Zamfirescu, TVR: Sunteți președintele unui organism care este perceput adesea de români ca un adevărat depozitar al speranței. Bineînțeles, importanța CEDO depășește acest statut și vă invit ca prin acest interviu să ne ajutați să o descoperim.

Mattias Guyomar, președintele CEDO: Cred că este o mare șansă pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului să aibă posibilitatea de a se face încă și mai bine cunoscută și înțeleasă.

Roxana Zamfirescu, TVR: Tocmai ați încheiat o vizită extrem de importantă în România, pe parcursul căreia v-ați întâlnit cu președintele Nicușor Dan, cu judecătorii Curții Constituționale. Ce concluzii aveți la final?

Mattias Guyomar, președintele CEDO: Sunt la capătul a două zile de vizită oficială în România, împreună cu judecătorul naţional al României, prietenul meu, Sebastian Răduleţu şi cu grefierul adjunct al Curţii.O asemenea vizită are o importanţă deosebită. Oamenii trebuie să înţeleagă că CEDO, cu sediul la Strasbourg, nu este o Curte izolată, este o Curte care lucrează şi își împarte responsabilităţile cu 46 state membre. Curtea e compusă din 46 de judecători, câte unul pentru fiecare stat membru, dar lucrăm sub semnul unei coerenţe globale şi deci a merge în ţările membre, să ne întâlnim cu judecătorii ţărilor respective, ieri ne-am întâlnit cu judecătorii Curţii Constituţionale, azi cu cei de la ÎCCJ, dimineaţă am avut o discuţie extrem de fructuoasă cu preşedintele României, toate acestea sunt esenţiale pentru a schimba idei, a dialoga. În contextual actual avem nevoie nu doar de cooperare, fiecare din poziţia pe care o deţine, dar şi să vorbim despre dificultăţile pe care le întâmpinăm, să ne ascultăm unii pe ceilalţi într-un spirit de respect reciproc şi, mai ales, de respect al independenţei judiciare a Curţii.

Roxana Zamfirescu, TVR: Spuneam că CEDO este percepută ca un depozitar al speranței pentru români. În opinia dumneavoastră, ce e credeți că trebuie să știe  cei doresc să se adreseze Curții?

Mattias Guyomar, președintele CEDO: Că suntem o Curte pentru toate şi toţi. Când sistemul a fost creat, când Convenţia Europeană a fost redactată, acum 75 de ani, după cel de-Al Doilea Război Mondial, aceasta a fost ideea: să punem la punct o Curte care, după ce se pronunţă judecătorii din statul respectiv să  poată, ca ultimă instanţă,  să protejeze cetăţeanul de orice atingere care ar putea fi adusă drepturilor sale fundamentale. CEDO şi-a început activitatea în 1959 şi de atunci  am avut peste un milion o sută de mii de dosare. Am avut sesizări din toate colţurile Europei, lucrăm pentru viaţa de zi cu zi a oamenilor, asta e ceea ce trebuie să reţină românii: că suntem acolo pentru ei şi dacă apreciază că le-au fost încălcate drepturile individuale şi că, şi după ce au sesizat instanţele naţionale tot nu li s-a făcut dreptate, pot să ni se adreseze.În Europa există ceva unic în lume: există o Curte Europeană care funcţionează în baza principiului subsidiarităţii, ca o ultimă redută atunci când în plan naţional drepturile fundamentale ale omului au fost ignorate.

Roxana Zamfirescu, TVR: România a coborât în clasamentul țărilor membre la capitolul număr de dosare. Care e în acest moment situația și care ar fi motivele cărora le datorăm acestui progres?

Mattias Guyomar, președintele CEDO: Curtea face progrese, general vorbind. A judeca bine înseamnă deopotrivă şi a administra bine justiţia, adică  să nu treneze procesele, să prioritizezi lucrurile. Curtea face eforturi să progreseze. Anul trecut, graţie eforturilor Grefei, compartiment în care sunt 750 de persoane care lucrează împreună cu  cei 46 de judecători din partea statelor membre, am avut cel mai mic număr de cauze care ajung în faţa Curţii din ultimii douăzeci de ani. Şi din acest punct de vedere, România a fost exemplară. Numărul dosarelor provenite din ţara dumneavoastră care sunt  în curs de examinare la Curte a scăzut  şi a ajuns acum la mai puţin de 2.300 dintre cele 50.000 pe care le are Curtea. Asta pentru că serviciul de Grefă s-a mobilizat şi vreau să îl menţionez aici în mod cu totul şi cu totul special pe judecătorul naţional, Sebastian Răduleţu, care s-a implicat  în gestionarea  din punct de vedere judiciar a acestei situaţii. Da, situaţia se îmbunătăţeşte, dar nu doar pentru că CEDO face progrese, ci şi pentru că a funcţionat acest sistem de perfectă cooperare cu autorităţile române, acest sistem de responsabilităţi asumate în comun, de CEDO şi de sistemul naţional. Dacă îmi permiteţi, vă voi da două exemple. Două erau, în principal, tipurile de probleme care ne erau semnalate în plângerile din România: retrocedarea bunurilor şi condiţiile de detenţie. Aceste două tipuri de probleme reprezentau 40% din totalul plângerilor din România. În virtutea prioritizării de care vorbeam, am decis să identificăm cauzele pe care le numim pilot, să ne ocupăm în mod special de acestea. Astfel, judecând aceste dosare, am dat o direcţie şi apoi, pentru că aceste decizii au fost aplicate de autorităţile române, România a devenit anul trecut ţara cu cea mai ridicată rată a executării deciziilor noastre și faptul că judecătorii români aplică jurisprudenţa noastră, face ca instanţele să judece mai repede şi evităm ca nouă, la CEDO să ne parvină alte plângeri pe aceeaşi temă, deoarece soluţiile din deciziile noastre se aplică la nivel naţional.

URMĂRIȚI INTERVIUL INTEGRAL ÎN MATERIALUL VIDEO!