Premierul a declarat marți seara, la TVR, că nu poate evalua subiectul acuzațiilor de plagiat referitoare la ministrul Justiției, Radu Marinescu, pentru că lucrurile de care este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru.
Ilie Bolojan, premierul României: Nu am date să judec strict în această situație și eu sper că o entitate independentă va evalua dacă acest plagiat este real sau nu dar astăzi înțeleg că dl ministru nu mai predă.
Iată declarațiile integrale despre subiectul acuzațiilor de plagiat asupra ministrului Justiției:
Ilie Bolojan: Am avut o discuție cu domnul ministru, lucrurile de care este acuzat nu s-au întâmplat în mandatul de ministru, sunt lucruri care s-au întâmplat cu 15-20 de ani în urmă. Încerc să-mi evaluez colegii dupa ceea ce fac în mandatele lor.
Plagiatul, în principiu, care este o formă de furt, nu este de apreciat, dar nu am date să judec strict această situație și eu sper că o entitate independentă va certifica dacă acest plagiat este real sau nu dar astăzi înțeleg că dl ministru nu mai predă nici la universitate și nu mai are, să spunem un efect obținerea acestui doctorat în cariera dânsului.
Orice om care ocupă o funcție publică sau care are o funcție de răspundere chiar în sectorul privat este peformant sau nu și în funcție de autoritatea pe care o are. Cu cât cei care ocupăm funcții suntem mai atacați, motivat sau nu, și datorită acestor atacuri ne pierdem autoritatea, cu atât riscul să nu mai fim performanți este destul de mare. Clarificarea oricăror situații de acest gen este de bun augur.
Sunt aspecte care țin de evaluarea personală, politică, pe care fiecare partid care-și susține miniștrii o face în așa fel încât Guvernul să funcționeze, pentru a asigura o stabilitate. În condiții normale, concursul declanșat de dl ministru ar trebui să fie cât se poate de corect și de obiectiv, și sistemul din Justiție are o încredere scăzută în ochii românilor, fiecare om cu responsabilități trebuie să facem eforturi să recâștigăm credibilitatea.
Emisiunea poate fi ascultată aici:
Alte declarații ale premierului:
–Despre demisia ministrului Daniel David si criza din Educație: Demisia domnului ministru David s-a suprapus cu perioada de final de an, aveam două posibilități, să găsim o formulă rapidă, sau la varianta clasică, cu interimat și am ales această variantă. Până la finalul acestei luni să avem un ministru nou care să poată lucra, alături de ceilalți colegi, la buget. În acești ani dificili nu e foarte ușor să ai responsabilități ale unor domenii trecute prin restructurări, cum e Educația, în care de deciziile tale depind zeci de mii de oameni sau și mai mulți, dar convingerea mea este că vom găsi o persoană bună. Analizăm toate variantele pe care le avem, conducerea PNL va veni cu o propunere. Când ajungi ministru șoi vii cu o autoritatea, îți pui credibilitatea la bătaie, anii de muncă, iar când trebuie să iei măsuri care nu sună bine, riști ca această credibilitate să-ți fie afectată pentru că ai devenit ministru într-un moment nepotrivit, e nevoie să corectezi lucruri, să faci economii, asta a făcut și dl ministru David și îi mulțumesc pentru această activitate și pentru sacrificiu.
–despre pachetul 3 de reforme: România a avut în 2024 un deficit f mare, de 9,4%. Până la sfârșitul anului trceut s-a ajuns în situația în care dacă nu luam măsurile de corecție, riscam să ni se suspende fondurile europene. Prin măsurile adoptate, nepopulare, am reușit să echilibrăm lucrurile și să recâștigăm credibilitatea ca țară, în fața partenerilor noștri, astfel că anul acesta să terminăm cu un deficit sub cel programat de 8,4%. Pentru ca anul viitor să ajungem la ținta de a reduce acest deficit, dacă nu luăm măsuri să reducem cheltuielile, să reducem veniturile, practic vom ajunge în situația în care Guvernul nu mai are bani de dezvoltare, de servicii de bază, de aceea anul viitor trebuie să ajungem la un deficit și mai mic, iar anul acesta ne propunem să atingem o țintă de 6,2-6,4% și nu o putem atinge fără să păstrăm o disciplină fiscală și să ne reducem cheltuielile. Asta se referă la reforma în administrație – astfel încât banii din taxe să se ducă la investiții la autoritățile locale și să nu se ducă pe salarizarea unor persoane acolo unde personalul este supradimensionat. Și, deci, înainte de aprobarea bugetului, trebuie să aprobăm acest pachet. Anul acesta nu mai trebuie să creștem impozite și taxe dacă reducem aceste cheltuieli. Înseamnă că la finalul acestui an inflația va fi redusă și să luăm măsuri, în a doua jumătate a anului, de relansare economică.
-elementele de bază sunt stabilite, am convenit și aspectele tehnice, mai e nevoie de o validare a acestor aspecte tehnice care ar trebui să se facă săptămâna viitoare. În așa fel încât în baza auditării fiecărei instituții, să se ia decizii de reducerea de cheltuieli acolo unde este necesar și unde se impune. În domeniul Educației nu se mai justifică să mai faci o reducere. Sau la Senat, nu se mai justifică. Unde se pot face: Reorganizarea Cancelariei, sau a ANPC – din analizele făcute, personalul poate fi redus, pentru că este anormal să-i sancționezi pe toți, să le tai din sporuri, în loc să constați că ai oameni în plus. România, dacă vrea să performeze în anii următori, trebuie să aibă mai mulți oameni care să lucreze în economia reală. Suntem pe penultimul loc în Europa din punct de cedere al oamenilor activi în economie din populația aptă de muncă. Nu putem avea un sistem de pensii care să stea pe picioarele lui în anii următori dacpă nu facem ca mai mulți oameni să lucreze în economie, asta înseamnă că trebuie să creștem vârtsa de pensionare cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, pentru ca mai mulți oameni să lucreze, că trebuie să eliminăm din economie absenteismul. Anul trecut am fost în situația în care plăteam 1,2 miliarde de euro concedii medicale. Și conform statisticii, eram în situația în care, exact când eram în punte, aveam o explozie de concedii medicale, era evident că erau date fără un fundament medical și am luat măsuri de descurajare a acestui lucru și am redus plata acestor concedii și am introdus posibilitatea ca angajatorul să anunțe când constată aceste abuzuri,
–despre concediile medicale: Toți cei care fac aceste observații au parțial dreptate. Într-un sistem care funcționează fără astfel de probleme lucrurile ar putea să fie organizate mai bine. Dacă în anumite zone ai un număr mult mai mare decât cel normal care beneficiază de niște drepturi, pe documentații artificiale, în loc să aloci rezursele pe care le ai către cei care au nevoie, trebuie să disipi banii către oameni care prin hârtii își creează niște drepturi suplimentare care nu sunt bazate pe niște drepturi reale. Asta este și în czul concediilor medicale, iar această măsură este una temporară, care va fi luată pe 2 ani. În ultimele luni ale anului trecut, economia a fost de 100 de milioane de lei, per lună. Tot ce s-a economisit până acum a rămas în Sănătate, astfel încât am putut să suplimentăm sumele care se alocă în ambulatorii în așa fel încât în mai multe spitale din România să avem mai multe ambulatorii funcționale și oamenii să-și poată rezolva problemele de sănătate mai repede, fără să se interneze. Casa de Sănătate are dispoziții să verifice concediile medicale care sunt repetitive, în așa fel încâ cei care abuzează să achite nota de plată, iar medicii să aibă o răspundere.
–despre impozitele locale: Am avut discuții cu administrația locală, legată de această creștere de impozite și a fost o necesitate să luăm aceste măsuri datorită a două aspecte: 1) impozitele pe proprietate sunt contribuția fiecărui cetățean la infrastructura acelei localități. la drumuri, la apa, la rețeaua de gaz, la serviciile publice. Impozitul pe proprietate, în toată lumea, este venit la autoritatea locală. În România, acest impozit pe proprietate în total reprezintă 0,55% din PIB-ul României, în timp ce media din țările europene este de 1,85%. Impozitul pe proprietate în România este unul foarte mic, de 20 de ani, comparativ cu investițiile care trebuie făcuteși cu puterea de cumpărare versus țăriloe din UE. 2) România s-a angajat să corecteze această situație. Normal că nimeni nu vrea să dea vești proaste. Aici nu suntem să le spunem oamenilor ce le place să audă și după aceea să ne batem joc de ei, nerespectând ce le-am spus să facem. Nu mai puteam amâna. Este o creștere generală de aproximativ 70%, sună mult, dar poate ai plătit 30 de euro și acum plătești 45-50 de euro. Aportul nu este atât de mare. Comparativ cu alte țări este încă destul de mic. Angajamentul nostru, condiționare în PNRR este să se aducă impozitul la nivelul de piața clădirilor. Acum s-a considerat că 1 metru pătrat în zona urbană, de exemplu, este undeva în jur de 500 de euro. Nimeni nu-și vinde un apartament în România, cu un astfel de preț, este de 1000 de euro. România s-a angajat că până la 1 ianuarie 2027, le va stabili în funcție de prețul de piață. Este un nivel intermediar, în anumite localități s-ar putea să scadă. Acum se lucrează în Ministerul de Finanțe la un soft, care preia date de la toate tranzacțiile care se fac în România, primăriile și notariatele trebuie să comunice prețurile la care se vând casele. Se face o bază de date pe localități. Neimpunând aceste impozite, s-au pierdut sume foarte mari ca venituri pentru administrație și multe localități ar fi putut avea o infrastructură mai bună. Este anormal, ca în loc să am grijă de bugetele locale, noi să luăm credite și să permitem unor administrații să nu facă ceea ce trebuie.
–despre lipsa de bani la bugetul Capitalei: Bucureștiul are o situație specială care diferă de toate celelalte localități. Pentru că e Primăria Generală cu niște responsabiltăți și primăriile de sector cu alte responsabilități. Totdeauna a fost o dispută între Primăria generală și cele de sector. Atunci când primarul general era puternic, era într-o relație bună cu guvernarea, cotele distribuite de la venituri erau mai mari. Atunci când primarii de sector erau mai puternici, cotele mai mari reveneau sectoarelor. Astăzi, după 10 ani, s-a ajuns la o situație în care Primăria Generală este decapitalizată, când ai doar 40% din sumele din impozite, și nu 50%, cum a fost acum câțiva ani de zile, asta înseamnă 1 miliard și asta e doar datoria STB-ului către Ministerul de Finanțe. Aici trebuie făcută o reașezare a impozitelor în București și faptul că Nicușor Dan a făcut acel referendum, a fost o măsură de a răspunde, printr-un vot popular, unei necesități de subfinanțare.
–despre punerea în practică a referendumului bucureștenilor: Va fi dificil să găsim o formulă magică care să mulțumească pe toată lumea în buget. Va fi o scădere de sume care se va transfera către autoritățile locale, ceea ce va crea nemulțumuri transpolitice. Trebuie să procedăm cât mai corect, astfel încât să echilibrăm lucrurile în București și să respectăm voința bucureștenilor, în așa fel încât Primăria București să nu fie o entitate falimentară fără o echilibrare a bugetelor, și ei trebuie să vină cu niște abordări proactive în așa fel încât să facă economiile pe care le pot face și să venim cu niște formule pentru ca administrația, anul acesta, să funcționeze mai bine în România.
-pachetul de reformă în administrație va fi adoptat prin asumarea răspunderii? Este formula viabilă, dar vom lua o decizie săptămâna viitoare. Trebuie să avem acest pachet adoptat înainte de aprobarea bugetului.
–despre adoptarea bugetului: Ar trebui să-l avem adoptat până la sfârșiutl lunii februarie. Asta nu depinde exclusiv de Guvern, va ține și de Parlament. Pentru țara noastră este important să creem condiții de dezvoltare în anii următori: să ne extindem infrastructura, de exemplu, iar acest lucru îl putem face accesând fondurile europene. Anul acesta trebuie să închidem un pachet din PNRR, mai avem și din fondurile de coeziune. Bugetul de investiții se va baza pe absorbția de fonduri europene. Absorbția depinde de capacitatea administrațiilor să gestioneze aceste investiții, depinde de constructori, iar Guvernul trebuie să asigure fluxurile de plăți, pentru asta trebuie să mai îndeplinim niște jaloane. Apoi trebuie să venim cu măsuri ca să relansăm economia. Avem un context extern marcat de războiul din Ucraina, avem un război tarifar SUA – China, avem un asalt al produselor care vin din China către Europa, în tot acest context trebuie să creăm condiții pentru ca în anul următor să ne dezvoltăm. Asta înseamnă să lucrăm pe partea de energie, pentru că cantitatea de energie care se produce în România influențează competitivitatea firmelor românești. Anul acesta este important pentru că este cea mai mare investiție pe care Romgaz și OMV o fac în forajul din Marea Neagră, de lucrările din anul acesta va depinde darea în folosință a zăcământului din Marea Neagră. România va avea o cantitate mare de gaz pe care trebuie să o procesăm în România, să lăsăm o valoare adăugată mai mare aici, adică să venim cu politici industriale pentru a prelucra acest gaz. Ar trebui să finalizăm termocentrala de la Iernut, se va termina cea privată de la Mintia, e nevoie să investim în capacități de stocare.
-apoi trebuie să venim cu măsuri care să susțină companiile să lucreze pe export.
–despre scandalul Mercosur și cum a fost semnat acordul: Sunt aspectele de fond, cele de luare a deciziei și cele politice care țin de acțiuni care semnalizează exclusiv pentru electorii fiecărui partid. Primele două sunt cele importante. România depinde de piețele europene. Dacă Uniunea Europeană merge bine, economia noastră fiind într-o bună măsură integrată în lanțurile valorice ale industriei europene, merge și ea bine. Funcționează ca o locomotivă economia europeană pentru noi. Or, Uniunea Europeană a avut de luat o decizie strategică de a-și extinde piețele. (…) Deci, piața noastră, care este de 450 de milioane de consumatori, a încheiat un acord în care se vor elimina treptat, în următorii 10-15 ani, taxele vamale cu țările din America de Sud, așa numitul Mercosur. E un grup de consumatori de peste 260 de milioane de locuitori. Practic, s-a făcut o zonă economică care se va rezolvat treptat, în care e o piață mare și, teoretic, ar trebui să fie niște beneficii importante pentru ambele părți. O piață mare îți permite să scalezi, să crești, să vinzi mai mult și să vinzi mai ieftin, în așa fel încât toți să câștige”, a explicat Ilie Bolojan.
-Premierul a subliniat Uniunea Europeană a luat o decizie corectă în privința Mercosur, iar România a făcut bine că a susținut-o. Bolojan a mai explicat care sunt oportunitățile și riscurile acestui acord:“Care sunt oportunitățile: astăzi Europa exportă produse industriale, mașini, utilaje, care sunt taxate cu taxe vamale, care înseamnă de la 35% – cât sunt autoturismele, de exemplu – coborând până pe la 18%-15%. Cu toate aceste taxe, aceste produse sunt competitive și Uniunea Europeană este pe locul doi ca număr de mașini care sunt vândute în aceste țări. China este, de exemplu, pe primul loc. Or, ipotetic, dacă în următorii 10-15 ani aceste taxe se vor reduce treptat, treptat, înseamnă că tot astfel exporturile europene vor fi mai competitive pe aceste piețe, pe noi piețe”.
-Premierul a mai detaliat că pot exista beneficii pe care companiile românești să le valorifice treptat: “Sute de mii de oameni care lucrează în România, lucrează în companii private care își exportă produsele și componentele către aceste companii mari, lanțuri mari, care își exportă mașinile și utilajele. Deci, va funcționa ca un aspirator pentru economia românească și pot fi niște beneficii pe care companiile românești să le valorifice treptat”, a adăugat premierul.
-Despre riscurile acordului UE-Mercosur, premierul a precizat că acestea sunt pe componentele de agricultură. Aceste țări, datorită fermelor industriale puternice, datorită cultivării pe suprafețe mari și într-o formă cu randamente mari a cărnii de vită, a cărnii de puric porumb, etc. Asta a fost elementul de bază care a făcut ca multe țări care au componente agricole importante ce se bazează pe componenta de agricultură, inclusiv România, să fie rezervate legat de această înțelegere”, a spus premierul.
-Ce s-a întâmplat la negocieri și la vot: Practic, după negocieri care au trenat, și după ce nu s-a ajuns la o majoritate de țări care să respecte condițiile de luare a unei decizii, mai mult de jumătate și 65% din populație, cred că înainte de Crăciun a fost un Consiliu European în care președintele Nicușor Dan a participat, și la acel consiliu s-a convenit că se va semna acordul Mercosur. Și dânsul a făcut o declarație după aceea, dar nefiind ceva care să fie pe agenda publică, pur și simplu, s-a trecut cu vederea. Între timp, Italia nu a fost de acord să participe la semnare, cerând o prelungire a negocerilor. Și aceste negocieri s-au derulat pe final de an și pe începutul anului. Și au însemnat niște condiții suplimentare de siguranță, pentru a limita riscurile pe componenta agricolă. Adică pentru a nu avea, de exemplu, niște importuri, în țările europene, a acestor produse, la niște prețuri foarte mici, pentru că trebuie să recunoaștem că ei sunt mai competitivi datorită acestor elemente. Și atunci au fost limitate cantitățile, a scăzut procentul de la 8 la 5% de la care, dacă aceste produse depășesc o cotă de piață, țările pot să suspende scutirea de taxe, deci pot să revină la taxe mult mai mari, și oricum aceste măsuri se vor aplica în următorii 10 ani. În plus, ca măsură suplimentară de sprijin, s-au alocat fermierilor, pentru că noi eram o țară care am susținut politica agricolă comună, adică să exiet o linie de finanțare pentru fermieri, pentru a-i face să rămână competitivi. Și practic s-au alocat 45 de miliarde suplimentar, din care agricultorilor români le revin 3,8 miliarde. Deci practic este suma pe care o primește România în acest an pe toate componentele, practic va mai veni încă un bonus suplimentar pentru agricultori, ca să fie competitivi. Acestea sunt riscurile și trebuie explicate. Asta este decizia, pe fond. Și având în vedere tabloul general, Ministerul Economiei a notificat Ministerul de Externe și Ministerul de Externe, atunci când s-a pus în discuție în Comitetul în care votează ambasadorii fiecărei țări la Comisia Europeană, a dat o instrucțiune ambasadoarei noastre, doamna iulia Matei, în așa fel încât să voteze, dar dânsa participase la toate negocierile, și a fost un acord între Guvern și domnul președinte, în așa fel încât să avem o poziție convergentă. Dacă s-ar fi discutat, poate mai mult, dacă toți erau preocupați într-adevăr de aceste subiecte, cred că era mai bine. Dar aici, când discuți între Sărbători… , Indiferent cine ar fi fost ministrul Agriculturii, de la orice partid, gândiți-vă că n-ar fi putut să susțină acest lucru, dar aici nu luăm decizii strict după un domeniu, ci trebuie să vedem tabloul per ansamblu și a fost o decizie luată per ansamblu. Să nu credeți că, discutând despre educație, domnul david a fost susținătorul măsurilor din Educație, dar nu a avut ce să facă.
–despre decizia CCR privind pensiile speciale: Am căutat ca acest proiect de lege care vine și face ordine în acest domeniu al pensiilor magistraților să respecte toate prevederile legale, să respecte toate deciziile care au fost adoptate de Curtea Constituțională pe această zonă și eu cred că acest proiect este constituțional. Dacă se va lua o decizie sau nu se va lua asta nu am de unde să știu, dar guvernul a făcut toate analizele așa încât să venim cu un proiect bun. Asta este problema legată de legalitate. Dar aici, indiferent de ce se discută legat de un proiect sau altul, există o realitate pe care nu o putem nega: nicăieri în lume nu există sisteme în care oamenii se pensionează la 48-50 de ani; în care ies cu o pensie egală cu ultimul salariu. Nu este moral, nu este suportabil, nu este sustenabil pentru economia românească și pentru sistemul de pensii.
Există o discuție în Guvern pentru mărirea vârstei de pensionare și pentru militari și polițiști? a fost întrebat premierul. ”Aici controlul cheltuielilor se face prin creșterea vârstei de pensionare, respectând niște reguli de bun simț. Care înseamnă că cei care astăzi au vârsta de pensionare și se pot pensiona li se aplică, ca și în propunerea magistraților, varianta tranzitorie, adică pot să își mențină drepturile actuale. Noi nu ne dorim ca un val de oameni să plece la pensie. Trebuie găsite variante cât se poate de corecte și de cinstite pentru creșterea vârstei de pensionare, găsind niște formule de pensionare accelerată acolo unde într-adevăr se justifică. Cu cât se fac mai repede aceste modificări, cu atât mai bine. Cred că în acest an. România, dacă vrea să se însănătoșească economic trebuie să aiă mai mulți oameni în economia reală.
–despre oportunitatea de a avea un avion prezidențial: Gândiți-vă că aproape toate țările europene au avioane care sunt folosite pentru reprezentarea statului. Și România poate să aibă un astfel de avion. Pot să-l folosească toți deminitarii, nu se întâmplă nimic. Poate să fie administrat de către Ministerul Apărării, de Armată, pentru că oricum trebuie să-și facă orele de pilotaj, deci poate avea mai multe destinații. Aici totdeauna este o decizie care ține de o analiză cost-beneficiu. Gândiți-vă că dacă avioanele care le-am închiriat de-a lungul anilor pentru curse de genul acesta ar fi fost folosiți banii pentru a lua un astfel de avion într-un leasing, probabil că nu ar fi ieșit foarte diferit. Deci aici, exact ca și într-o analiză de business, trebuie făcute analiză și luate deciziile, dar ieșind dintr-o zonă de populism.
– Există documentațiile pregătite, înțeleg, de vreo 10 ani de zile. Când s-au luat astfel de decizii să se ia, nu știu, un avion sau două, nu trebuie luate niște avioane din astea foarte mari, ci trebuie luate niște avioane decente, în care să rezolvi atât un cost decent, dar și un aspect de reprezentare a României, pentru că, într-adevăr, și asta contează în anumite situații. Dar nu aceasta este cea mai importantă problema țării noastre. Avem problemele care țin de cetățenii noștri. Deci, să trecem aceste luni cu bine, să menținem o stabilitate, să ne ocupăm de lucrurile serioase. Mai mult motor și mai puțin claxoane și, într-adevăr, să facem ceea ce trebuie pentru țara noastră. Asta cred că așteaptă România de la noi.
Urmărește-ne pe Google News
