Europa printre rânduri: Steagul UE, interzis la Eurovision. Victorie a fermierilor. Tinerii români, în top la votul pentru europarlamentare

Concursul muzical Eurovision încinge spiritele la cel mai înalt nivel al Uniunii Europene. Vicepreședintele executivului de la Bruxelles, Margaritis Schinas, comisar pentru stilul de viață european în același timp, a luat o atitudine dură față de European Broadcasting Corporation, organizatoarea concursului, care a decis să interzică drapelele europene în interiorul sălii de spectacol. Doar drapelele naționale și cele ale minorităților sexuale au fost premise în sală, spre nemulțumirea înalților oficiali europeni.

Într-o postare pe rețeaua X, Margaritis Schinas arată că, la mai puțin de o lună până la alegerile europene ar trebui să nu existe obstacole mai mici sau mai mari la celebrarea a ceea ce europenii consideră că îi unește.

Schinas a trimis de asemenea și o scrisoare șefilor EBU în care cere explicații pentru decizia controversată.

Și purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Eric Mamer, a catalogat interdicția drapelului european drept o greșeală.

Organizația de la Geneva și-a justificat decizia prin situația politică internațională tensionată din acest moment și a transmis că analizează situația pentru anul viitor, când concursul va fi organizat în Elveția.

Fermierii, victorie împotriva Green Deal-ului

Fermierii obțin în sfârșit o primă victorie împotriva Green Deal-ului, politica verde pe care o acuză că îi trimite direct în faliment.

Consiliul Uniunii a adoptat o așa numită revizuire a politicii agricole comune, ceea ce înseamnă mai exact că regula controversată a rotației culturii și pârloagei a fost anulată pentru fermele mici de sub zece hectare, adică 60 la sută din totalul agricultorilor care primesc subvenții prin politica agricolă comună.

Deja, organizațiile de protecție a mediului dau semn de nemulțumire, dovadă că niciodată nu va putea fi mulțumită toată lumea.

Tinerii români conduc detașat în topul intenției de vot la europarlamentare

Și pentru că vin alegerile, ultimul eurobarometru realizat pe intenția de vot a tinerilor îi plasează pe români în top, ceea ce înseamnă că pe data de 9 iunie se va sta la coadă la vot.

Tinerii români conduc detașat în topul intenției de vot, cu 78 la sută, urmați de portughezi și belgieni, unde, însă, votul este obligatoriu.

Cele mai slabe participări, conform eurobarometrului, se anunță a fi în Malta, Lituania și Luxemburg. Și e păcat, pentru că în Luxemburg a pornit aventura Parlamentului European, în urmă cu peste 70 de ani.

Parlament care nici măcar nu s-a numit așa multă vreme, pentru că un parlament în adevăratul sens al cuvântului nu era văzut cu ochi buni de celelalte instituții europene. Abia în 1979 s-a desfășurat primul scrutin universal, după care, la inițiativa deputatului italian Altiero Spinelli, care astăzi dă numele clădirii Parlamentului European de la Bruxelles a propus crearea unui nou tratat al Uniunii Europene.

Parlamentul European avea să se numească astfel abia în 1983, când o declarație solemnă a Uniunii adoptată la Stuttgart consfințește această denumire.