Diaspora votează la secție sau prin corespondență. Trei zile pentru a alege. Românii din Auckland încep votul

Astăzi începe votul pentru turul II al alegerilor prezidențiale în străinătate. La ora 22.00 se deschid urnele pentru românii din Auckland, Noua Zeelandă.

Pentru acest scrutin au fost organizate 965 de Secții de votare în afara ţării, cu 15 mai multe decât la alegerile din 2024.

Votarea se va desfășura pe parcursul a trei zile, iar programul secțiilor electorale din străinătate va fi cuprins în intervalul 7:00-21:00, ora locală, cu posibilitatea prelungirii până la 23:59 pentru alegătorii aflați în secție sau la rând.

Duminică votarea se va încheia la ora României 21:00, fără posibilitatea depăşirii.

Sunt pregătite secțiile de votare organizate pentru românii care vor vota în străinătate

Românii cu drept de vot din diaspora au la dispoziţie trei zile pentru a-l alege pe cel care va conduce ţara în următorii cinci ani, fiind aşteptaţi la urne, în cel de-al doilea tur de scrutin, pe 16, 17 şi 18 mai.

În cele 965 de secţii de votare din diaspora organizate pentru alegerile prezidenţiale din acest an pot vota cetăţenii români care se află în străinătate în ziua scrutinului, indiferent dacă au sau nu domiciliul ori reşedinţa în afara ţării.

Cele mai multe secţii de votare sunt în Italia şi Malta – 161, Spania – 147, Marea Britanie – 108, Franţa şi Principatul Monaco – 69, Republica Moldova – 64, SUA – 50, Belgia – 29, Ţările de Jos – 23.

Pentru alegerile din acest an, 29 de secţii au fost relocate în localităţi sau zone apropiate, fie ca urmare a consultărilor cu reprezentanţii comunităţilor de cetăţeni români, fie pentru o mai bună acoperire a comunităţilor din diverse zone, în scopul facilitării accesului acestora la secţiile de votare, arată Ministerul Afacerilor Externe.

MAE precizează că în cazul a cinci secţii de votare din Franţa, Marea Britanie şi Spania vor fi utilizate adrese diferite între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale.

Secţiile de votare din străinătate vor fi deschise, şi în al doilea tur de scrutin, timp de trei zile, după cum urmează:
* Vineri, 16 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale)
* Sâmbătă, 17 mai, între orele 7:00 şi 21:00 (orele locale); în prima şi a doua zi ale votării în străinătate, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secţiei, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege, până cel mai târziu la ora locală 23:59
* Duminică, 18 mai, între orele 7:00 (ora locală) şi 21:00 (ora locală a României); nu mai târziu de ora 21:00, ora României, cu posibilitatea de prelungire pentru încă trei ore pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de votare la ora de închidere a secţiei respective, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

În a treia zi a votării în străinătate – 18 mai, secţiile organizate în zone al căror fus orar este avansat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 înainte ca România să ajungă la respectiva oră) se închid la ora locală 21:00. În această situaţie, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la sediul secţiei din străinătate, precum şi cei care se află la rând în afara sediului secţiei pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul constituţional până cel mai târziu la ora locală 23:59.

Secţiile de votare din străinătate organizate în zone situate pe acelaşi fus orar cu cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 în acelaşi moment) se închid la ora locală 21:00. În această situaţie, alegătorii care la ora locală 21:00 se află la rând pentru a vota pot să îşi exercite dreptul de a alege până cel mai târziu la ora locală 23:59.

Secţiile de votare din străinătate organizate în zone al căror fus orar este înapoiat faţă de cel al României (se va ajunge la ora locală 21:00 ulterior momentului în care România ajunge la respectiva oră) se închid la ora locală a României 21:00. În această situaţie, alegătorii care la ora locală a României 21:00 se află la rând pot să îşi exercite dreptul de vot până cel mai târziu la ora locală a României 23:59.

***

Totodată, alegătorii români din străinătate au posibilitatea votului prin corespondenţă.

Un număr de 6.085 de cereri de vot prin corespondenţă dintre cele 6.496 depuse în acest sens pe portalul www.votstrainatate.ro au îndeplinit condiţiile legale, a anunţat Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform site-ului AEP, cele mai multe cereri pentru vot prin corespondenţă s-au înregistrat în Germania, Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Statele Unite, Italia şi Spania.

***

Alegătorii din străinătate pot vota cu un act de identitate valabil în ziua votării, emis de statul român: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; cartea de identitate provizorie; buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic; paşaportul diplomatic electronic; paşaportul de serviciu; paşaportul de serviciu electronic; paşaportul simplu, paşaportul simplu electronic; paşaportul simplu temporar; carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din şcolile militare).

***

VOT LA SECŢIE

Când se prezintă la urne, alegătorul arată actele de identitate membrului-operator de calculator, care preia şi introduce datele personale ale acestuia în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La secţiile de votare organizate în străinătate se utilizează numai liste electorale suplimentare care sunt generate în format electronic, în mod automat, pe baza datelor înregistrate în SIMPV.

Alegătorii votează separat în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” înăuntrul patrulaterului care cuprinde numele candidatului pentru care optează.

După ce a votat, alegătorul are obligaţia de a introduce buletinul de vot în urnă.

Ştampila încredinţată pentru votare se restituie preşedintelui sau acelor membri ai biroului electoral al secţiei de votare desemnaţi de acesta.

***

VOT PRIN CORESPONDENŢĂ

Românii din diaspora îşi pot exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancţiunea legii penale. Alegătorul pentru care biroul electoral pentru votul prin corespondenţă a înregistrat primirea plicului exterior nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei.

Alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă.

Procedura de vot este următoarea: pe buletinul de vot se lipeşte autocolantul cu menţiunea ”VOTAT” în patrulaterul care conţine numele candidatului pentru care alegătorul a optat; se introduce buletinul în plicul interior, care nu are niciun semn distinctiv, apoi se sigilează plicul cu eticheta de siguranţă; se completează certificatul de alegător, menţionând data şi semnând olograf; se introduce plicul interior şi certificatul de alegător în plicul exterior, care se sigilează cu eticheta de siguranţă şi se expediază plicul.

Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei alegerilor, pentru a asigura livrarea acestora până cu 4 zile înaintea zilei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă, la misiunea diplomatică sau la oficiul consular, după caz. Astfel, termenul limită pentru acestea a fost 14 mai, ora 23:59. Plicurile livrate după această dată vor fi anulate fără a mai fi desigilate.

Autoritatea Electorală Permanentă va notifica alegătorii, prin intermediul poştei electronice, cu privire la recepţionarea sau nerecepţionarea documentelor de vot prin corespondenţă de către birourile electorale. Alegătorii care au fost notificaţi, prin email, că documentele de vot prin corespondenţă nu au ajuns la biroul electoral pentru votul prin corespondenţă pot vota la orice secţie din străinătate.

***

Potrivit BEC, la secţiile de votare din străinătate, procesele de colectare a datelor privind prezenţa la vot, de verificare a îndeplinirii condiţiilor legale de către persoanele care se prezintă la vot, precum şi de generare a listelor electorale suplimentare din străinătate sunt realizate prin intermediul Aplicaţiei de verificare a dreptului de vot (ADV), pe baza datelor înregistrate în Sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal (SIMPV).

La prezentarea în secţia de votare, primul pas procedural constă în preluarea în aplicaţie a codului numeric personal al alegătorului în vederea verificării îndeplinirii condiţiilor de exercitare a dreptului de vot.

Ulterior, doar dacă alegătorul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a vota, membrul – operator de calculator asigură preluarea semnăturii alegătorului prin intermediul terminalului informatic, prin semnarea pe ecranul acestuia. La secţiile de votare din străinătate, semnarea listei electorale suplimentare prin intermediul terminalului informatic este echivalentul semnării fizice a listelor electorale la secţiile de votare din ţară.

Alegătorul primeşte ştampila şi buletinul de vot doar după ce semnează şi se apasă butonul ‘Salvează semnătura’. După ce îşi exercită dreptul de vot, acesta introduce buletinul în urnă şi returnează ştampila, ocazie cu care membrul – operator de calculator îi înmânează actul de identitate.

Astfel, BEC atrage atenţia:

* nu se pot introduce în ADV date ale unei persoane care nu se prezintă la vot;

* dacă alegătorul nu îndeplineşte condiţiile legale pentru exercitarea dreptului de vot, nu va putea semna în lista electorală;

* operaţiunea de validare a alegătorului în ADV este anterioară operaţiunii de semnare de către acesta în lista electorală suplimentară;

* alegătorul nu primeşte buletinul de vot şi ştampila decât după ce a semnat în lista electorală şi se apasă butonul ‘Salvează semnătura’;

* procedural, este imposibil ca alegătorul să îşi exercite dreptul de vot înainte de semnarea în lista electorală şi salvarea semnăturii;

* votul este exprimat pe buletinul de vot tipărit, şi nu prin intermediul sistemului informatic;

* nu este posibilă identificarea buletinului de vot utilizat de către un alegător deoarece acesta se introduce în urnă şi nu prezintă elemente distinctive.

***

La primul tur de scrutin au votat în diaspora 973.129 de cetăţeni români.