Deficitul României, în continuare cel mai mare din Uniunea Europeană

România rămâne campioana nedorită a Uniunii Europene. Conform datelor oficiale publicate de Eurostat, deficitul guvernamental al României, deși a scăzut ușor, este în continuare cel mai mare din UE, atingând 8,7% din PIB în trimestrul doi din 2025. Acesta este un semnal de alarmă care pune o presiune uriașă asupra economiei și a fiecărui cetățean.

Deși deficitul României a coborât de la 10,3% în trimestrul patru din 2024, până la 8,7% din PIB în perioada aprilie-iunie 2025, el rămâne de trei ori mai mare decât media zonei euro (2,7%). România este urmată în clasamentul negativ de Polonia (8,5%) și Franța (5,4%). La polul opus, țări precum Cipru, Danemarca și Grecia raportează excedente bugetare.

Această discrepanță uriașă arată că Guvernul cheltuie mult mai mult decât încasează, o strategie care nu este sustenabilă pe termen lung.

Datoria publică a României, în creștere

Pe lângă deficit, și datoria publică a României crește într-un ritm alarmant. Datoria publică a urcat la 57,3% din PIB în trimestrul doi din 2025, în creștere cu aproape 6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut. România se află pe locul trei în UE, după Finlanda și Polonia, la capitolul cea mai mare creștere anuală a datoriei publice.

Impact: creșterea accelerată a datoriei înseamnă că statul trebuie să plătească dobânzi tot mai mari. Acești bani se duc în buzunarele creditorilor străini, în loc să fie folosiți pentru sănătate, educație sau infrastructură.

Aceste cifre au un impact direct asupra credibilității României în fața investitorilor și a partenerilor europeni. Menținerea celui mai mare deficit din UE pune România sub o presiune constantă pentru a lua măsuri de austeritate. Fără o reformă fiscală profundă și o reducere reală a cheltuielilor, riscul ca România să piardă accesul la fondurile europene sau să se confrunte cu sancțiuni crește.

Deși eforturile de reducere a deficitului sunt vizibile, ritmul este prea lent. România are nevoie de o disciplină fiscală mult mai strictă pentru a ieși din zona roșie și a asigura o creștere economică reală, nu una pe datorie.