Românii au venituri mai mari decât oricând în istoria recentă. Dar, chiar și după 15 ani de creșteri spectaculoase, România continuă să trăiască în două viteze: una în marile orașe și alta în restul țării. Datele Eurostat analizate de Monitorul Social arată că venitul median real al românilor a crescut cu 160% între 2010 și 2025, cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. Prin comparație, media europeană a avansat cu doar 25% în aceeași perioadă. Venitul median net anual al românilor a ajuns la 8.187 de euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Asta înseamnă că jumătate dintre români au venituri peste acest nivel, iar cealaltă jumătate se află sub el. Creșterea este impresionantă, dar nu șterge decalajul față de restul Europei. Veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media Uniunii Europene. În urmă cu zece ani, diferența era și mai mare, de 6,5 ori, ceea ce arată o recuperare rapidă, dar încă incompletă. Prosperitatea nu se simte la fel peste tot În spatele cifrelor naționale se vede o Românie foarte diferită de la o zonă la alta. În marile orașe, venitul median depășește 10.000 de euro pe an, adică peste 4.200 de lei lunar. În mediul rural, venitul median este de aproximativ 6.500 de euro anual, echivalentul a circa 2.750 de lei pe lună. Pentru mulți români, asta înseamnă că progresul există, dar nu se simte la fel în fiecare familie. În orașele mari, salariile mai bune, oportunitățile profesionale și investițiile au ridicat nivelul de trai. În sate și în orașele mici, creșterea veniturilor este mai lentă, iar accesul la locuri de muncă bine plătite rămâne limitat. Există însă și o veste bună: diferența dintre urban și rural începe să se reducă. Dacă în urmă cu câțiva ani veniturile din marile orașe erau de aproape două ori mai mari decât cele din mediul rural, raportul a coborât acum spre 1,5 la 1. România recuperează, dar rămâne sub media europeană Inegalitatea s-a mai redus, dar nu a dispărut. Cei mai bogați 20% dintre români câștigă de 2,4 ori mai mult decât cei mai săraci 20%. Raportul este mai bun decât în urmă cu un deceniu, însă rămâne peste media europeană. Economiștii spun că următoarea provocare nu mai este doar creșterea veniturilor, ci creșterea productivității. România a ajuns într-un punct în care consumul singur nu mai poate susține dezvoltarea economică. Pentru ca veniturile să continue să crească sănătos, este nevoie de investiții în educație, tehnologie, infrastructură și competențe. Imaginea de ansamblu este una paradoxală. România este campioana Europei la ritmul de creștere a veniturilor, dar încă nu a ajuns din urmă statele dezvoltate. Românii sunt mai bine decât acum 15 ani, însă diferențele dintre regiuni, dintre oraș și sat și dintre categoriile sociale continuă să definească realitatea economică a țării.

România se apropie de un paradox periculos: are aproape 5 milioane de pensionari, dar nu reușește să țină în piața muncii nici șapte din zece persoane cu vârste între 20 și 64 de ani. Iar peste doar câțiva ani, când generația numeroasă a „decrețeilor” va începe să iasă masiv la pensie, economia riscă să descopere că nu îi lipsesc doar investițiile, ci oamenii.

Comisia Europeană a publicat Raportul de țară pentru România și recomandările pentru perioada 2026-2027. Documentul arată că România a făcut progrese în reducerea deficitului bugetar, însă rămâne în continuare cu dezechilibre macroeconomice excesive.

Românii muncesc mai mult decât media europeană, dar productivitatea rămâne mult sub nivelul din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat publicate în mai 2026, un lucrător din UE a muncit, în medie, 35,9 ore pe săptămână în 2025. În România, săptămâna de lucru este mai lungă, aproape de nivelul statelor europene în care se muncește cel mai mult.

Românii ar putea plăti din propriul buzunar efectele crizei politice, iar economiștii vorbesc despre un preț uriaș: recesiunea. România mai are aproape patru luni la dispoziție ca să salveze miliarde de euro din PNRR. O misiune aproape imposibilă, avertizează experții, care spun că nu mai este timp pentru reformele restante.

România a schimbat guvernele mai repede decât a reușit să-și stabilizeze direcția economică. Dacă numărăm cabinetele de după alegerile din 1990 și până astăzi, România a avut 29 de guverne. Dacă includem și cabinetul provizoriu instalat imediat după căderea comunismului, totalul ajunge la 30.

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunţă investiţii de aproximativ 3,5 miliarde de euro în producţia şi transportul de energie şi gaze naturale, negociate în această săptămână la Washington, în urma unor discuţii cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale şi oficiali americani de rang înalt.

Urmează o perioadă dificilă, de supraviețuire - avertizează analiștii economici, după ce Fondul Monetar Internațional a redus mult sub 1% prognoza de creștere economică a României și a crescut-o pe cea a inflației.