România riscă să piardă miliarde din PNRR. Economiștii avertizează: recesiunea e aproape

Românii ar putea plăti din propriul buzunar efectele crizei politice, iar economiștii vorbesc despre un preț uriaș: recesiunea. România mai are aproape patru luni la dispoziție ca să salveze miliarde de euro din PNRR. O misiune aproape imposibilă, avertizează experții, care spun că nu mai este timp pentru reformele restante.

Fără bani europeni, investițiile ar fi blocate, șomajul și falimentele ar crește, moneda națională s-ar deprecia în fața euro, iar costul vieții ar deveni tot mai mare.

Ilie Bolojan, premierul României, avertizează că orice criză politică afectează încrederea investitorilor.

„Orice fel de perturbație, așa cum avem în aceste zile, înseamnă scăderea încrederii investitorilor în România, înseamnă creșterea dobânzilor, creșterea costurilor de împrumut. Asta înseamnă că fiecare cetățean din România, într-o formă directă sau indirectă, va plăti niște bani în plus pentru aceste crize.”

Oana Gheorghiu, viceprim-ministru, spune că fondurile europene sunt esențiale pentru România.

„Dacă nu absorbim bani europeni, României nu îi va fi bine. Banii aceștia sunt esențiali pentru România.”

La rândul său, Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, avertizează că instabilitatea politică poate afecta mai ales reformele asumate prin PNRR.

„Criza politică și turbulențele moțiunii afectează mai ales componenta de reformă. Există riscul să ne trezim că primarii acelor partide care fac acum lucrurile astea nu vor mai primi banii, pentru că nu mai avem de unde.

Ca să nu ajungem aici, până în luna august, România trebuie să acceseze 10 miliarde de euro din programul PNRR. Suma reprezintă o treime din totalul investițiilor publice planificate. Banii ar trebui să finanțeze infrastructura rutieră, construirea de noi spitale și energia verde. Pentru asta, România are de îndeplinit mai multe jaloane asumate în fața Bruxelles-ului.

Printre cele nouă legi se numără reforme în energie, reducerea utilizării cărbunelui, dar și decarbonizarea sistemelor de încălzire. Totodată, ANAF trebuie digitalizat și este nevoie de o grilă unitară de salarizare a bugetarilor.

Economiștii și mediul de afaceri cred că riscul unei recesiuni este iminent.

Vlad Boeriu, președinte AmCham, avertizează că România poate intra în recesiune dacă actuala criză politică se prelungește.

„Dacă suprapunem o criză politică în care lucrurile nu se mișcă în direcția corectă, atunci România are riscul de a intra în recesiune.”

Adrian Codîrlașu, președinte CFA România, atrage atenția asupra riscurilor legate de datoria publică și de deficite.

„Riscurile sunt mari din perspectiva sustenabilității atât a datoriei publice, cât și a deficitelor pe care le avem: deficitul bugetar și deficitul de cont curent. Nu vom merge cu deficitul bugetar în jos, ci în sus, dacă nu reușim să atragem acele fonduri, pe lângă faptul că renunțăm la niște investiții care ar fi adus creștere economică.”

Costurile împrumuturilor luate de România au intrat pe un trend ascendent după ce miniștrii PSD și-au dat demisia.

Gabriel Biriș, expert în fiscalitate, vorbește despre riscul retrogradării României la categoria „junk”.

„Un punct procentual înseamnă cam 4 miliarde de euro în plus la deficit. Principalul risc pe termen scurt este un downgrade la junk al României, ceea ce a cam devenit iminent. Va fi mult mai greu, dacă nu imposibil, să ne împrumutăm, indiferent de costuri. Iar de aceste împrumuturi depind inclusiv plata pensiilor și salariilor.”

Iar economia țării noastre nu poate susține toate aceste cheltuieli fără bani europeni.

România este oficial în recesiune tehnică. Economia țării a fost pe minus în ultimele două trimestre din 2025. În trimestrul al IV-lea al anului trecut, PIB-ul a scăzut cu aproape 2% față de trimestrul precedent, iar în trimestrul al III-lea din 2025 a fost cu 0,2% mai mic față de trimestrul anterior.

Pentru 2026, organismele economice internaționale prognozează o creștere economică în România sub 1%.