Cum gândesc tinerii din România. Șase din 10 susțin schimbarea, dar peste o treime preferă valorile tradiționale

Generația 18–35 de ani din România nu este un bloc unitar, ci reflectă contraste sociale profunde. Datele Barometrului Național al Tinerilor arată că 60,6% dintre tineri susțin schimbarea și ideile noi.

Această dorință de reformă este văzută drept un motor al modernizării, fiind susținută în special de femei, de cei cu studii superioare și de locuitorii din marile orașe, precum Bucureștiul. Pentru aceștia, noutatea înseamnă oportunitate.

La polul opus, 36,7% dintre tineri preferă lucrurile așa cum sunt și valorile tradiționale. Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, explică faptul că această orientare nu este una pur culturală, ci are cauze structurale.

În mediul rural și în rândul tinerilor cu venituri scăzute, schimbarea nu este percepută ca progres, ci ca un posibil risc de destabilizare. Atunci când resursele sunt limitate, necunoscutul devine amenințător, iar tradiția rămâne o formă de siguranță.

Studiul, realizat la solicitarea grupului Verzilor din Parlamentul European, analizează și probleme sensibile pentru această generație: accesul la locuire, piața muncii și sănătatea mintală.

În 2026, tinerii nu mai privesc terapia ca pe un tabu, ci ca pe un serviciu esențial, la care însă accesul rămâne limitat din cauza costurilor. Locuirea este, de asemenea, o problemă majoră: prețurile record ale imobiliarelor din ultimii ani transformă independența tinerilor într-un obiectiv tot mai greu de atins.

În același timp, fenomenul emigrației continuă să influențeze această generație. Pentru mulți tineri, plecarea din țară nu mai este doar despre venituri mai mari, ci despre găsirea unui sistem care oferă stabilitate și predictibilitate.

Tinerii români urmăresc tot mai atent agenda politică europeană și sunt interesați de teme precum sănătatea reproductivă și sustenabilitatea, domenii în care consideră că România mai are pași importanți de făcut.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin metoda CATI, și are o marjă de eroare de sub 3%.

Rezultatele reprezintă un semnal pentru decidenții politici: tinerii care cer schimbare așteaptă reforme concrete, în timp ce cei care preferă stabilitatea și valorile tradiționale au nevoie de garanții economice că nu vor fi afectați de transformările economice și tehnologice.