Cum arată scenariul unei invazii a lui Vladimir Putin în Europa

În ultima vreme, se vorbește din ce în ce mai des despre un posibil atac al Rusiei asupra Europei, dacă Ucraina va pierde confruntarea cu trupele lui Vladimir Putin. Cotidianul britanic The Telegraph a analizat situația militară de pe flancul estic al Alianței Nord Atlantice. Conform scenariilor militare, o mică fâșie de pământ de la granița Poloniei cu Lituania este „călcâiul lui Ahile” al NATO în fața unei invazii a Rusiei în Europa.

Suwalki este o zonă liniștită de câmpuri, păduri și lacuri la marginea celei mai estice frontiere NATO. Acesta se întinde pe o distanță de 100 de kilometri de-a lungul graniței dintre Polonia și Lituania, făcând legătura între Belarus și enclava militară rusă Kaliningrad.

Deși puțin cunoscut în lumea de azi, generalii NATO se tem că aici ar putea începe un conflict cu Moscova, potrivit unui scenariu de exercițiu pregătit de armata germană. Dacă Vladimir Putin și-ar muta brusc forțele din Belarus peste granița spre Kaliningrad, ar putea izola Estonia, Letonia și Lituania de aliații lor din Europa Centrală și de Vest.

Citește și: Rusia a lansat un atac de amploare cu drone și rachete asupra Kievului și altor șase regiuni ucrainene. Cel puțin patru persoane au murit

Mișcarea ar întrerupe liniile de aprovizionare ale țărilor baltice și ar pune capăt oricărei speranțe imediate de a primi întăriri pentru armatele lor relativ mici. Din cauza acestei amenințări, coridorul Suwalki a devenit cunoscut de către planificatorii militari occidentali drept „călcâiul lui Ahile” al NATO. Fără a exagera deloc, aceștia consideră Suwalki drept cel mai periculos loc din lume.

Cum arată scenariul unei invazii a lui Vladimir Putin în Europa

Deși Rusia a suferit pierderi grele în Ucraina, iar războiul din această țară continuă, Europa a fost avertizată să se pregătească pentru revenirea Kremlinului ca o amenințare militară serioasă la adresa flancului estic al alianței.

Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat că Putin ar putea declara război NATO într-o perioadă de „cinci până la opt ani”. Avertismentul său a venit la o zi după ce amiralul Rob Bauer, președintele comitetului militar al alianței, a declarat că civilii trebuie să fie pregătiți pentru un război cu Rusia în următorii 20 de ani.

Citește și: Scurtă istorie a relațiilor dintre Rusia și Ucraina. De la Rusia Kieveană, la războiul început de Moscova în 2014 și invazia din 2022

Dar în spatele avertismentelor publice se află, totuși, o mulțime de planuri militare detaliate care au fost schițate pentru a pregăti armatele occidentale pentru ceea ce ar putea urma. „Alliance Defence 2025”, un document al armatei germane, analizează mai multe modalități prin care ar putea izbucni războiul cu Rusia, inclusiv cucerirea coridorului Suwalki de către trupele Moscovei.

Scenariul Suwalki, elaborat pentru a ajuta la pregătirea unui exercițiu militar de amploare, imaginează Rusia mobilizând 200.000 de soldați în luna februarie a acestui an pentru o ofensivă de primăvară în Ucraina.

Conform scenariului, până în iunie, forțele rusești ar urma să facă progrese semnificative, în timp ce Kievul ar fi împiedicat de sprijinul și interesul scăzut al Occidentului pentru eforturile sale de război.

Lovituri hibride în țările baltice

Cu Ucraina și Occidentul pe picior greșit, Putin ar încerca să profite de succesele sale prin lansarea unei serii de atacuri cibernetice asupra Estoniei, Letoniei și Lituaniei, în același timp stârnind tensiuni în rândul minorităților etnice rusești care trăiesc în statele baltice.

Potrivit scenariului german, loviturile hibride ale Moscovei în țările baltice ar declanșa confruntări pe care Putin le-ar putea folosi ca pretext pentru a organiza un exercițiu de manevră pe scară largă în vestul Rusiei și în Belarus începând cu luna septembrie.

Aproximativ 50.000 de soldați ar urma să fie instruiți în ceea ce privește modul în care se conduce un război împotriva NATO, inclusiv capturarea Estoniei, Letoniei și Lituaniei și, eventual, campanii de bombardament asupra Europei de Vest.

Exercițiul ar urma să fie în oglindă cu cele desfășurate anul trecut de armata rusă în Belarus. Șeful serviciilor de informații militare estoniene, Kaupo Rosin, a declarat că Moscova „are încă suficientă forță pentru a exercita o presiune militară credibilă în regiunea noastră”.

Rolul strategic al enclavei Kaliningrad

La o lună de la lansarea manevrelor, Kremlinul ar urma să susțină că enclava Kaliningrad se află sub amenințarea imediată a unui atac al NATO, urmând să mute aici rachete cu rază medie de acțiune și mai multe trupe.

Scopul acestor mișcări de trupe nu ar avea ca scop decât crearea unei presiuni treptate asupra coridorului Suwalki, care ar ajunge între două mari grupări de forțe rusești. Potrivit planificării germane, lucrurile ar urma să escaladeze treptat într-un „conflict de frontieră indus în mod artificial”, cu „revolte soldate cu numeroși morți,” care vor inflama și mai mult tensiunile din zonă.

Bundeswehr, forțele armate germane, se așteaptă ca eforturile diplomatice ale NATO să intre în acțiune până în luna decembrie, la scurt timp după alegerile prezidențiale din SUA, când o înfrângere a lui Joe Biden ar lăsa Washingtonul fără o direcție clară.

O reuniune specială a liderilor NATO ar urma să aibă loc în ianuarie 2025, iar 30.000 de soldați germani ar urma să fie trimiși în apropiere de coridorul Suwalki, ca măsură de descurajare.

Moscova s-ar folosi de o reuniune extraordinară corespunzătoare a Consiliului de Securitate al ONU pentru a acuza Occidentul că pregătește un atac asupra teritoriul rusesc. Dar până la acest moment, Kremlinul ar fi avut deja două divizii blindate, o divizie de infanterie mecanizată și un cartier general de divizie, toate stabilite în Belarus. În total, circa 70.000 de soldați.

NATO reacționează

Abia în mai 2025, potrivit scenariului german, NATO încearcă să activeze „măsurile de descurajare credibilă” pentru a preveni un atac asupra coridorului Suwalki dinspre Belarus și Kaliningrad.

O desfășurare de 300.000 de soldați ar fi trimisă pe flancurile estice ale alianței, unde țări precum Polonia și Estonia au avertizat cu privire la nivelurile ridicate de amenințare din partea Rusiei.

Analiștii spun că, în cazul în care forțele rusești au invadat deja coridorul Suwalki înainte de sosirea trupelor NATO, este puțin probabil ca Moscova să se angajeze într-un război terestru prelungit cu alianța.

„Doctrina rusă sugerează că Rusia ar încerca să forțeze NATO să se supună prin semnalizarea capacității de a provoca daune din ce în ce mai mari”, a declarat Fabian Hoffmann, cercetător doctoral la Oslo Nuclear Project.

În timp ce articolul 5 al NATO cere ca membrii să răspundă în mod colectiv la un atac asupra oricărei părți a teritoriului NATO, acesta nu impune represalii militare.

O preluare a coridorului Suwalki ar declanșa discuții politice frenetice cu privire la oportunitatea de a lovi trupele rusești care s-au mutat în această zonă.

Un eșec în a răspunde în mod adecvat ar distruge efectiv credibilitatea articolului 5 și ar pune capăt reputației NATO ca alianță defensivă.

Unii lideri vest-europeni și SUA conduse de Donald Trump ar putea considera că amenințarea unui război cu o Rusie înarmată nuclear nu merită riscul.

Putin, între timp, ar putea ridica miza prin lovirea infrastructurii civile din Europa pentru a arăta că nu va da înapoi, a declarat Hoffman.

„Mesajul pentru guvernele NATO ar fi clar: nu veniți în sprijinul aliaților voștri din Europa de Est, dacă nu vreți să vă vedeți populația suferind.” În același timp, Moscova și-ar extinde probabil umbrela nucleară asupra oricărei zone din teritoriul alianței pe care a capturat-o în cursul atacului terestru inițial.

Doctrina nucleară a Rusiei permite utilizarea armelor de distrugere în masă dacă țara se confruntă cu o amenințare la adresa existenței sale. Acest lucru este conceput în special pentru a testa hotărârea SUA, orice încercare de recucerire a teritoriului NATO fiind întâmpinată cu o posibilă escaladare nucleară.

Probleme interne

„Vorbim despre alianțe, dar cine știe care va fi în curând cursul SUA și care vor fi prioritățile lor”, a declarat Justin Crump, director executiv al companiei de informații strategice Sibylline. „Sunt departe de a fi aliați siguri, având în vedere problemele interne și conceptul America First.”

Dar a avertizat în același timp că „Rusia nu a îndrăznit să atace hotărârea NATO, iar acum este, practic, în impas. Așa că nu-și poate permite să ne agite cușca și să invite ulterior la represalii. De fapt, acest lucru este contraproductiv din punct de vedere strategic.”

Orice invazie inițială a Rusiei în țările baltice ar fi întâmpinată de o forță „capcană”, menită să încetinească înaintarea în timp ce întăririle sunt desfășurate acolo. Marea Britanie are trupe și tancuri Challenger 2 în Estonia pentru a lua parte la orice apărare inițială a zonei.

Luptele cu apărări elastice, în care fiecare parte încearcă să își mențină liniile în timp ce lansează atacuri de sondare, vor dura până când NATO va aduna o forță suficient de puternică pentru a-i învinge pe ruși.

Comandanții NATO ar fi încrezători în confruntarea cu o armată rusă despre care oficialii occidentali estimează că a pierdut 300.000 de soldați de când a invadat Ucraina în urmă cu aproape doi ani.

Dar analistul militar rus Pavel Felgenhauer spune că „este ca și cum ai prezice rezultatul unui meci de fotbal. Da, în principiu, Brazilia ar trebui să bată SUA la fotbal, dar am văzut SUA care au bătut Brazilia în Africa de Sud.” „Nu știi niciodată rezultatul până când nu se joacă meciul”, a încheiat Felgenhauer.

Cum s-ar putea ajunge la un război între Rusia și NATO

FAZA 1

Putin mobilizează 200 de mii de soldați în Rusia și pornește o nouă ofensivă în Ucraina în primăvara anului 2024

FAZA 2

Federația Rusă provoacă proteste ale vorbitorilor de limbă rusă din țările baltice și efectuează atacuri cibernetice împotriva acestor țări în timpul verii

FAZA 3

Protestele sunt folosite ca pretext pentru exerciții militare în Belarus și pentru desfășurarea de trupe în Kaliningrad în toamnă

FAZA 4

Ciocnirile încep în zona coridorului Suwalki în timpul iernii. În această etapă, Rusia și Occidentul vor avea de ales: ori să negocieze, ori să pornească un război

FAZA 5

În condițiile în care Rusia se confruntă cu forțele NATO, Putin va decide dacă va lansa un asalt asupra teritoriului țărilor europene