Crăciunul pe rit vechi, sărbătorit în România. Arderea badnjakului și alte tradiții respectate de credincioși în Ajun

Conform tradiţiei, aseară, în Ajunul Crăciunului, sârbii au aprins badnjakul, în curtea bisericii, iar apoi sute de credincioşi au participat la slujbă. Arderea badnjakului este una dintre tradițiile respectate de sârbii din vestul țării în fiecare an.

Badnjakul se taie obligatoriu din pădure, înainte de răsăritul soarelui, în ziua de ajun, și este dus la biserică, unde preotul îl sfinţeşte. Trunchiului gros de stejar i se dă foc, iar aprinderea lui simbolizează un nou început, bogăţie şi sănătate. Pentru ca totul să meargă perfect, iar belșugul să fie mare, copiii aruncă în flăcări boabe de grâu.

Sârbii și românii au venit să vadă arderea badnjakului.

După arderea stejarului, credincioșii au intrat în biserică pentru slujba din Ajunul Crăciunului.

La Arad, zeci de credincioşi s-au adunat aseară, în Ajun de Crăciun, în curtea bisericii pentru a începe sărbătoarea cu tradiţia aprinderii stejarului.

Se spune că focul îi purifică și le dă putere celor care se adună în jurul lui și cântă colinde.

Sârbii țin postul Crăciunului și în ajun. După slujbă, credincioșii au primit sarmale cu ciuperci și fasole bătută, apoi s-au încălzit cu țuică fiartă și ceai cald.

Femeile au pregătit cornulețe cu dulceață și tradiționala plăcintă sârbească „cesniţa”, pentru ca viitorul an să fie dulce şi blând. În plăcintă se pune un ban, iar cel care-l găseşte va avea noroc tot anul.

În prima zi de Crăciun, bucatele sunt duse la biserică, pentru a fi sfințite. Sârboaicele duc paie în casă, iar primul musafir în aceasta zi, neapărat, trebuie să fie bărbat. După ce stejarul a ars complet, credincioșii au pornit spre case, dar s-au oprit pe drum, să își colinde prietenii.