Comisia Europeană ia în calcul o plată parțială pentru cererea de plată din PNNR. România trebuie să reducă cheltuielile cu pensiile speciale

România trebuie să găsească o soluţie pentru a reduce cheltuielile cu pensiile speciale. E unul dintre cele 6 jaloane care încă nu au fost îndeplinite din cererea de plată numărul 3 a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat Comisia Europeană. În lipsa unor noi măsuri, oficialii Comisiei Europene iau în calcul să aprobe doar o plata parțială și să suspende fondurile pentru obligațiile care nu au fost respectate.

• Comisia Europeană aprobă evaluarea preliminară a României pentru a treia cerere de plată în cadrul PNRR, dar activează “suspendarea plăților”.
• România a îndeplinit reforma microîntreprinderilor, dar a ratat jaloane legate de pensiile speciale și mari proiecte de infrastructură.
• Au fost îndeplinite 68 din 74 de etape
• România are o lună pentru a răspunde Comisiei; primește o plată parțială pentru etapele îndeplinite.

Până în prezent, 68 dintre cele 74 de jaloane și ținte au fost evaluate pozitiv în cadrul acestei cereri, care totalizează 2 miliarde de euro (fără prefinanțare), potrivit anunțului Comisiei, citat de cursdeguvernare.ro. Printre jaloanele restante se numără reforma pensiilor speciale, anumite proiecte mari de infrastructură, precum și îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

Comisia mai anunță că a evaluat pozitiv jalonul-cheie care privea reducerea regimului fiscal special pentru microîntreprinderi, respectiv scăderea pragului de la 500.000 de euro la 250.000 de euro anul acesta și 100.000 de euro în 2026. Procedura de suspendare parțială a plății oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes, mai arată Comisia.

Evaluare preliminară pozitivă a jaloanelor, cu excepția a șase jaloane

Comisia arată că a treia cerere de plată a României include etape-cheie în 37 de reforme și 17 investiții menite să genereze schimbări pozitive pentru cetățeni și întreprinderi, cu accent pe tranziția verde și cea digitală, transportul durabil, transformarea energetică, impozitarea și pensiile, mediul de afaceri, mobilitatea urbană, turismul și cultura, asistența medicală, reformele sociale, buna-guvernanță, educația, precum și gestionarea deșeurilor de apă și a pădurilor.

Printre măsurile emblematice din prezenta cerere de plată se numără:

Reforma pieței energiei electrice: În prezent, este în vigoare un nou cadru legislativ pentru stimularea investițiilor în eficiența energetică în industrie. Aceasta elimină barierele din calea contractelor de performanță energetică, introduce supravegherea pieței și stabilește noi standarde pentru eficiența energetică și instrumentele financiare ecologice.

Reforma regimului fiscal special pentru microîntreprinderi: O nouă lege reduce treptat regimul fiscal special, creând un sistem fiscal mai echitabil, mai simplu și mai transparent pentru microîntreprinderi.

Investiții în eficiența clădirilor: Au fost semnate contracte pentru renovarea în vederea eficienței energetice și renovarea integrată a clădirilor rezidențiale și publice.

Activarea procedurii de suspendare

Comisia a constatat, de asemenea, că jalonul 215 („Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”) nu este îndeplinit în această etapă.

Acest jalon se adaugă altor cinci jaloane din cea de a treia cerere de plată a României, pe care Comisia le-a evaluat ca fiind nesatisfăcute în comunicarea sa din 15 octombrie 2024.

Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat.

Prin urmare, Comisia activează procedura de „suspendare a plăților”, astfel cum se subliniază în Regulamentul privind MRR. Această procedură oferă României mai mult timp pentru a îndeplini aceste jaloane restante, primind în același timp plăți parțiale pentru jaloanele care au fost finalizate cu succes.

În ce condiții va face Comisia plata sumelor suspendate

Comisia a transmis evaluarea sa preliminară pozitivă a jaloanelor și a țintelor atinse Comitetului economic și financiar (CEF), care are la dispoziție patru săptămâni pentru a-și da avizul.

În același timp, Comisia a informat România cu privire la motivele pentru care consideră jalonul 215 nesatisfăcut. România are la dispoziție o lună pentru a-și prezenta observațiile Comisiei. După primirea avizului CEF și examinarea observațiilor României, Comisia va adopta o decizie de plată, declanșând plata către România. În cazul în care Comisia, după examinarea observațiilor României, își menține evaluarea potrivit căreia anumite jaloane nu sunt îndeplinite, o parte din plată va fi suspendată. Cuantumul suspendat va fi stabilit prin aplicarea metodologiei Comisiei pentru suspendările plăților (prezentată în anexa II la comunicarea publicată la 21 februarie 2023), care se aplică tuturor statelor membre. Din acel moment, România va avea la dispoziție o perioadă de șase luni pentru a îndeplini obiectivele de etapă restante. La sfârșitul acestei perioade, Comisia va evalua dacă aceste jaloane au fost atinse în mod satisfăcător. În caz afirmativ, aceasta va ridica suspendarea și va efectua plata sumei suspendate.