Conform decizie judecătorilor Curții Constiționale, ”În ședința din data de 14 mai 2024, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a posteriori, a decis:
Cu unanimitate de voturi, Curtea a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.1 alin.(1), art.2 alin.(5)-(13), art.3 și art.33 alin.(1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024 privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024, și, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.2 alin.(2) lit.d), alin.(4) fraza a doua teza întâi și alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2024, precum și ordonanța de urgență în ansamblul său, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
În esență, cu privire la criticile de neconstituționalitate privind ordonanța de urgență în ansamblul său, Curtea a reținut că motivele cuprinse în preambulul acesteia justifică existența unei situații extraordinare a cărei reglementare nu putea fi amânată, întrucât exista posibilitatea organizării alegerilor pentru Parlamentul European și a celor locale în condiții deficitare, având în vedere anvergura și numărul mare
de alegeri organizate în anul 2024. Curtea a mai reținut că legiuitorul are oportunitatea să stabilească condițiile de compunere a Biroului Electoral Central în limitele prevederilor Constituției, însă, atunci când decide organizarea unor alegeri de natură diferită la aceeași dată, organismele etatice implicate în procesul electiv, care, prin excelență, sunt comune, trebuie să se constituie după criterii omogene de natură să asigure coezi-unea sa organizațională, precum și securitatea juridică a procesului electoral. Prin ur-mare, chiar dacă actul normativ a fost adoptat cu mai puțin de un an de la data alegerilor și modifică modul de compunere al Biroului Electoral Central, acesta nu produce in-securitate juridică pentru competitorii electorali. Dimpotrivă, soluția normativă de des-fășurare a celor două categorii de alegeri la aceeași dată a determinat necesitatea sta-bilirii unei set de reguli comune și omogene pentru buna desfășurare a alegerilor, în condiții de echitate pentru toți competitorii implicați în procesul electoral.
Având în vedere cele expuse, Curtea a constatat că ordonanța de urgență nu încalcă prevederile constituționale referitoare la securitatea juridică, separația și echilibrul puterilor în stat, rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării, condițiile de adoptare a ordonanțelor de urgență și la deciziile Curții Constituționale”
Judecătorii de la Instanţa supremă au admis în luna martie o cerere depusă de reprezentanţii Partidului Reînnoim Proiectul European în România – REPER privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG 21/2024, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare.
Pe 16 martie, la constituirea Biroului Electoral Central, au fost respinse cererile REPER şi PMP de a avea câte un reprezentant în BEC, fiind invocate prevederile ordonanţei de comasare a alegerilor.
REPER a deschis un proces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în care a atacat procesul-verbal de constituire a Biroului Electoral Central, însă contestaţia a fost respinsă de judecători.
Pe de altă parte, magistraţii au admis o cerere a REPER de sesizare a CCR în legătură cu ordonanţa de comasare a alegerilor.
„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale a României formulată de petentul Partidul Reînnoim Proiectul European în România – REPER. Sesizează Curtea Constituţională a României cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor OUG 21/2024, în ansamblul său. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, astăzi, 19 martie 2024”, se arată în hotărârea instanţei.
Ordonanţa de urgenţă 21/2024, publicată pe 8 martie, prin care au fost comasate alegerile locale cu cele europarlamentare, prevede la art. 2 lit. c) că din BEC fac parte membrii propuşi de partidele politice parlamentare şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au avut grup parlamentar propriu în cel puţin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestuia ca urmare a alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2020.
De asemenea, art. 2, lit.d) prevede că din BEC vor face parte membrii propuşi de partidele politice şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.
Conform unor adrese ale Senatului şi Camerei Deputaţilor transmise la BEC de Autoritatea Electorală Permanentă, partidele politice care au avut grup parlamentar propriu şi care pot desemna reprezentanţi în BEC sunt: PSD, PNL, USR, AUR şi UDMR.
De asemenea, partidele care au obţinut mandate la alegerile europarlamentare din 2019 sunt: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR, Pro România şi PMP.
REPER a trimis pe 15 martie o adresă la BEC în care solicita înregistrarea lui Tiberiu Ionuţ Petrescu ca reprezentant al său în Biroul Electoral Central. Cererea a fost respinsă pe motiv că REPER nu a obţinut mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019.
REPER are în prezent cinci europarlamentari, însă ei au fost aleşi în anul 2019 pe lista alianţei USR-PLUS.
Urmărește-ne pe Google News
