Taxa de pod la Giurgiu-Ruse se va putea plăti electronic. Sistemul informatic eTarifGiurgiu, recepţionat

Sistemul informatic eTarifGiurgiuPod a fost recepţionat joi iar pentru a fi oficial pus în funcţiune în data de 15 iunie 2026 se aşteaptă publicarea în Monitorul Oficial a Ordinului ministrului Transporturilor, a anunţat directorul general al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), Cristian Pistol.

Miting aviatic la Clinceni, sâmbătă de la ora 17.00

Motoare turate, zboruri spectaculoase în formaţie și demonstrații care îți taie respirația. Aerodromul Clinceni devine, sâmbătă, punctul de atracție pentru mii de iubitori ai aviației. Aeroclubul României pregătește un show aerian impresionant, în care vedetele vor fi atât piloții acrobați, cât și aeronavele militare. Intrarea este libera.

Cioban anchetat după ce a ucis un urs. Fermierii cer reguli mai dure în cazul animalelor sălbatice

Nemulțumiri în rândul fermierilor din centrul țării, care au ieșit în stradă pentru a cere modificarea legislației privind gestionarea urșilor. Protestul vine după ce un cioban din Sălaj, care a ucis un urs în timpul unui atac, s-a ales cu dosar penal pentru braconaj. Oamenii spun că sunt tot mai des confruntați cu pericolul atacurilor și cer măsuri care să le ofere mai multă protecție.

Ilegal în România de trei ani. Tânăr migrant din Bangladesh: Este foarte greu și foarte stresant

X. nu și-a mai văzut familia de trei ani. De tot atâta timp, trăiește ilegal în România, după ce unul dintre patronii la care a fost angajat nu i-a înregistrat contractul de muncă. Până și-a dat seama care e situația, era deja ilegal. Acasă, îl așteaptă o datorie de 6.000 euro pe care trebuie să o stingă. Banii a trebuit să-i împrumute pentru a achita viza de lucrător permanent, ca să vină la muncă în România. Povestea lui X. este povestea celor peste o mie de migranți ilegali care au aplicat deja pentru programul de regularizare, prin care migranții ilegali aflați în România pot primi din nou o viză de muncă, dacă nu au o decizie de returnare pe numele lor.

Ambiguitatea, conflictul și frica de greșeală. Psihologul Radu Leca explică ce hrănește anxietatea

Anxietatea nu se agravează doar din cauza problemelor mari, ci și din cauza ambiguității, a lipsei de predictibilitate și a tensiunilor nerezolvate. Psihologul Radu Leca explică ce comportamente din cuplu, de la job sau din mediul academic pot întreține starea de alertă și cum poate fi folosită psihologia soluțiilor pentru a recâștiga un minim control. Ce îți agravează anxietatea în cuplu atunci când cauți siguranță, dar primești ambiguitate? Lipsa de claritate în mesajele partenerului, răspunsurile întârziate fără explicație, schimbarea bruscă a tonului și „ghicitul” nevoilor întrețin o stare de alertă continuă. Mintea începe să caute dovezi, iar corpul rămâne în tensiune, ca și cum relația ar fi un teren instabil. Psihologia soluțiilor mută reflectorul de pe „de ce se întâmplă” pe „ce funcționează”, iar anxietatea crește atunci când nu există microsemne de predictibilitate: o rutină minimă de conectare, reguli simple de ceartă, confirmări scurte. Când discuțiile alunecă spre acuzații și generalizări, anxietatea se hrănește din ideea că nimic nu se repară, ci doar se adună. Ce comportamente din cuplu cresc anxietatea prin conflict nerezolvat și reparații amânate? Evitarea conversațiilor dificile, ironia, retragerea afectivă și verificarea obsesivă a „dovezilor” — mesaje, social media, interpretări — împing relația într-un cerc închis. În loc să existe un moment de reparare, apare o contabilitate a greșelilor, iar asta transformă fiecare discuție într-un examen. Abordarea orientată pe soluții urmărește excepțiile: momentele când vă înțelegeți, când reușiți să vă calmați, când un gest mic schimbă atmosfera. Anxietatea se agravează atunci când ignori tocmai aceste excepții și tratezi relația ca pe un verdict permanent, nu ca pe un proces ajustabil. Ce îți amplifică anxietatea la job când miza pare mereu „să nu greșești”? Cerințele neclare, feedbackul rar sau exclusiv critic, schimbarea priorităților fără context și cultura urgenței constante activează perfecționismul și te țin într-o stare de hipervigilență. Când nu știi ce înseamnă „bine făcut”, orice livrabil devine o țintă care se mișcă, iar anxietatea crește fiindcă nu există un punct de oprire psihologic. Psihologia soluțiilor te ajută să cauți criterii observabile: ce a fost apreciat data trecută, ce înseamnă „gata” în termeni concreți, care sunt primele semne că ești pe drumul bun. Anxietatea se întețește atunci când lucrezi doar cu presupuneri și cu scenarii despre reacția altora. Ce obiceiuri de muncă îți ridică anxietatea, chiar dacă ai competență și experiență? Multitaskingul agresiv, verificarea compulsivă a e-mailului, amânarea începerii unei sarcini din teama de imperfecțiune și acceptarea automată a oricărei responsabilități te împing spre suprasolicitare. Când ziua se fragmentează în întreruperi, creierul rămâne în „modul alarmă”, iar concentrarea devine o resursă rară. Orientarea pe soluții pune accent pe pași mici care reduc fricțiunea: începuturi scurte, livrabile intermediare, delimitări ferme, pauze care au rol de resetare, nu de vinovăție. Anxietatea se agravează atunci când îți legi valoarea personală de fiecare rezultat, ca și cum orice eroare ți-ar defini identitatea profesională. Ce îți agravează anxietatea în mediul academic atunci când învățarea se confundă cu evaluarea? Presiunea notelor, comparația cu ceilalți colegi, teama de a dezamăgi familia și lipsa unei structuri de studiu transformă școala într-un test continuu de supraviețuire. Când materia pare un bloc compact, mintea o citește ca pe o amenințare, iar procrastinarea devine o reacție de protecție care, ironic, amplifică anxietatea. Psihologia soluțiilor te invită să identifici momentele în care învățarea a mers: ce metode au funcționat, ce interval orar ți-a prins bine, ce tip de recapitulare a scăzut stresul. Anxietatea crește atunci când ignori progresul incremental și cauți doar performanța perfectă, dintr-o bucată. Ce tipare mentale îți cresc anxietatea academică atunci când îți spui că „nu e suficient”? Catastrofizarea — „dacă iau o notă mică, se termină tot” —, etichetarea — „sunt slab” —, citirea gândurilor — „profesorul crede că nu știu” — și standardele rigide transformă emoțiile în fapte. În psihologia soluțiilor, întrebările schimbă direcția: „Ce ar arăta un progres de 10%?”, „Care este următorul pas util?”, „Ce ai făcut deja bine?”. Anxietatea se agravează atunci când rămâi blocat în întrebări de tipul „de ce sunt așa” și ratezi întrebările de tipul „cum ies din asta, concret, azi”. Ce element comun leagă anxietatea din cuplu, de la job și de la școală? Lipsa de predictibilitate, lipsa de repere clare și lipsa reparațiilor rapide după tensiune fac ca mintea să caute control prin ruminație. Psihologia soluțiilor aduce o lentilă practică: clarifici ce vrei să fie diferit, observi excepțiile, amplifici ce funcționează și măsori schimbarea în semne mici, vizibile. Anxietatea crește atunci când aștepți să dispară complet înainte să acționezi. Ea scade atunci când construiești suficientă siguranță prin pași simpli, repetați, care îți arată că ai influență reală asupra situației.

Ultima Oră

Cele mai citite