România va avea cel mai înalt pod pietonal suspendat din Europa. Proiectul va fi realizat în comuna Parva, din județul Bistrița-Năsăud, la poalele Munților Rodnei, unde a fost semnat contractul pentru proiectarea și execuția construcției.

De la 1 iulie, salariul minim crește. Cresc însă și costurile pentru firme, iar șoferii vor plăti amenzi mai mari. Este una dintre cele mai importante modificări economice ale verii și va afecta direct peste un milion de angajați plătiți la nivelul minimului pe economie.

Într-o perioadă marcată de scumpiri și incertitudini economice, românii au început să fie mai atenți la felul în care consumă energie. Nu este vorba doar despre facturi mai mici, ci și despre obiceiuri care, repetate zi de zi, pot schimba comportamentul unei întregi societăți.

Cu o inflație anuală de 9,7% în luna mai, țara noastră se află din nou pe primul loc în clasamentul realizat de Eurostat, la mare distanță de media europeană, de doar 3,3%.

ntr-o lume în care atacurile cibernetice devin tot mai rapide și mai greu de anticipat, doi tineri români propun o soluție bazată pe inteligența artificială care testează permanent securitatea aplicațiilor web. Intrudify simulează comportamentul unui atacator real, funcționează non-stop și poate identifica vulnerabilități înainte ca acestea să fie exploatate de hackeri.

România nu este Grecia. Dar avertismentul care vine dinspre Banca Națională este că începe să semene tot mai mult cu o țară care cheltuiește mai mult decât își permite și amână nota de plată pentru mai târziu.

Pentru milioane de români, dispariția salariului poate însemna dispariția oricărui plan. O boală gravă, un accident sau pierderea locului de muncă pot împinge o familie într-o criză financiară în doar câteva luni. Aproape unul din trei români recunoaște că nu are nicio soluție pregătită pentru un astfel de scenariu.

Parlamentul European a aprobat acordul comercial cu Statele Unite înaintea expirării ultimatumului dat de Donald Trump.

Premierul desemnat Adrian Veștea a declarat marții că își dorește ca actualul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, să își păstreze portofoliul în noul Guvern.

Românii au venituri mai mari decât oricând în istoria recentă. Dar, chiar și după 15 ani de creșteri spectaculoase, România continuă să trăiască în două viteze: una în marile orașe și alta în restul țării. Datele Eurostat analizate de Monitorul Social arată că venitul median real al românilor a crescut cu 160% între 2010 și 2025, cel mai rapid ritm din Uniunea Europeană. Prin comparație, media europeană a avansat cu doar 25% în aceeași perioadă. Venitul median net anual al românilor a ajuns la 8.187 de euro în 2025, echivalentul a aproximativ 3.500 de lei pe lună. Asta înseamnă că jumătate dintre români au venituri peste acest nivel, iar cealaltă jumătate se află sub el. Creșterea este impresionantă, dar nu șterge decalajul față de restul Europei. Veniturile românilor rămân de 2,8 ori mai mici decât media Uniunii Europene. În urmă cu zece ani, diferența era și mai mare, de 6,5 ori, ceea ce arată o recuperare rapidă, dar încă incompletă. Prosperitatea nu se simte la fel peste tot În spatele cifrelor naționale se vede o Românie foarte diferită de la o zonă la alta. În marile orașe, venitul median depășește 10.000 de euro pe an, adică peste 4.200 de lei lunar. În mediul rural, venitul median este de aproximativ 6.500 de euro anual, echivalentul a circa 2.750 de lei pe lună. Pentru mulți români, asta înseamnă că progresul există, dar nu se simte la fel în fiecare familie. În orașele mari, salariile mai bune, oportunitățile profesionale și investițiile au ridicat nivelul de trai. În sate și în orașele mici, creșterea veniturilor este mai lentă, iar accesul la locuri de muncă bine plătite rămâne limitat. Există însă și o veste bună: diferența dintre urban și rural începe să se reducă. Dacă în urmă cu câțiva ani veniturile din marile orașe erau de aproape două ori mai mari decât cele din mediul rural, raportul a coborât acum spre 1,5 la 1. România recuperează, dar rămâne sub media europeană Inegalitatea s-a mai redus, dar nu a dispărut. Cei mai bogați 20% dintre români câștigă de 2,4 ori mai mult decât cei mai săraci 20%. Raportul este mai bun decât în urmă cu un deceniu, însă rămâne peste media europeană. Economiștii spun că următoarea provocare nu mai este doar creșterea veniturilor, ci creșterea productivității. România a ajuns într-un punct în care consumul singur nu mai poate susține dezvoltarea economică. Pentru ca veniturile să continue să crească sănătos, este nevoie de investiții în educație, tehnologie, infrastructură și competențe. Imaginea de ansamblu este una paradoxală. România este campioana Europei la ritmul de creștere a veniturilor, dar încă nu a ajuns din urmă statele dezvoltate. Românii sunt mai bine decât acum 15 ani, însă diferențele dintre regiuni, dintre oraș și sat și dintre categoriile sociale continuă să definească realitatea economică a țării.

ANAF a stabilit creanțe fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei în urma controalelor făcute la persoane fizice care nu au putut justifica proveniența unor venituri, fonduri sau sume folosite pentru achiziții, investiții ori depuneri bancare.

În multe familii din România, pensia bunicilor sau a părinților înseamnă o socoteală făcută atent, lună de lună: facturi, medicamente, mâncare și, dacă mai rămâne ceva, un mic ajutor pentru copii sau nepoți. Noile date ale Institutului Național de Statistică arată cât de fragil este acest echilibru. În primul trimestru al anului, pensia medie lunară a fost de 2.934 de lei, în scădere cu 0,8% față de ultimele trei luni ale anului trecut. Este o scădere aparent mică, dar pentru milioane de vârstnici orice diferență se simte direct în coșul de cumpărături, la farmacie sau în ziua în care vin facturile. În România sunt aproape 5 milioane de pensionari. Cei mai mulți sunt pensionari de asigurări sociale, iar în această categorie peste 80% au ieșit la pensie pentru limită de vârstă. Mulți dintre ei au muncit zeci de ani și au stagiul complet de cotizare, însă pensia rămâne, în multe cazuri, departe de costurile reale ale vieții. Datele INS arată și discrepanțe uriașe între județe. La nivel național, raportul este de 8 pensionari la 10 salariați, dar diferențele sunt mari de la o zonă la alta. În București și Ilfov, unde economia este mai dinamică, sunt doar 4 pensionari la 10 salariați. În schimb, în județe precum Teleorman și Vaslui, presiunea este mult mai mare. În Teleorman, raportul ajunge la 15 pensionari la 10 salariați, iar în Vaslui la 14 pensionari la 10 salariați. Practic, în aceste județe, numărul celor care au ieșit din activitate îl depășește clar pe cel al oamenilor care muncesc cu forme legale și contribuie la sistem. Dincolo de procente, realitatea este una dură. Pentru un pensionar din România anului 2026, o pensie medie sub 3.000 de lei înseamnă, de multe ori, o echilibristică permanentă între întreținere, alimente și tratamente. Iar pentru stat, raportul tot mai tensionat dintre pensionari și salariați ridică o întrebare dificilă: cum poate fi susținut un sistem în care presiunea crește, iar resursele sunt tot mai inegal distribuite? Rămâne de văzut ce soluții vor găsi autoritățile în lunile următoare. Cert este că discuția despre pensii nu este doar una despre cifre și bugete. Este despre felul în care își trăiesc bătrânețea milioane de oameni care au muncit o viață și care, astăzi, trebuie să își calculeze cu grijă fiecare leu

Într-un interviu exclusiv acordat POLITICO, Joan Bardella, liderul partidului Rassemblement National (Adunarea Națională) din Franța, a declarat că intenționează să reducă la jumătate contribuția Franței la bugetul Uniunii Europene.

Prețul carburanților a scăzut simțitor în această săptămâna, iar benzina a ajuns în multe stații sub 9 lei/ litru. Și motorina se apropie de acest prag. Analiștii economici pun ieftinirea carburanților pe seama adaptării pieței la condițiile existente și probabilitatea mai mare că Statele Unite și Iranul să încheie un memorandum de pace.