Cancer, alergii, dereglări hormonale. Ce este mit și ce este real în cazul deodorantelor și parfumurilor. Cât și cum trebuie să folosim

Le folosim zilnic, uneori de mai multe ori pe zi, fără să ne mai gândim la ce conțin. Deodorantele, antiperspirantele și parfumurile au devenit parte din rutina normală de îngrijire, însă unele studii ridică întrebări despre efectele pe care anumite ingrediente le-ar putea avea asupra sănătății, mai ales în cazul expunerii repetate, pe termen lung.

Cele mai discutate sunt antiperspirantele care conțin săruri de aluminiu, folosite pentru a bloca temporar transpirația.

De ani buni, aceste produse au fost asociate în spațiul public cu temeri privind cancerul de sân, deoarece sunt aplicate aproape de zona mamară și rămân pe piele mai multe ore.

Alte îngrijorări vizează parfumurile, ftalații, parabenii sau alți compuși folosiți în produse cosmetice, despre care cercetătorii discută în contextul alergiilor, iritațiilor sau al posibilelor efecte endocrine.

Antiperspirantele cu aluminiu și riscul de cancer

Cele mai recente analize nu confirmă o relație clară de cauzalitate. O meta-analiză publicată în 2024, care a inclus șapte studii caz-control, nu a găsit o asociere între folosirea antiperspirantelor/deodorantelor la subraț și riscul de cancer de sân. Rezultatul raportat a fost OR 0,96, cu interval de încredere 0,78–1,17, adică fără creștere semnificativă a riscului.

American Cancer Society spune același lucru, într-o formulare prudentă: cercetările sunt limitate, dar majoritatea studiilor nu au găsit o legătură între folosirea antiperspirantelor și apariția cancerului de sân. Institutul Național al Cancerului din SUA notează, de asemenea, că studiile nu au confirmat efecte adverse substanțiale ale aluminiului din antiperspirante care să contribuie la riscul de cancer mamar.

Există totuși cercetări care discută mecanisme posibile, de exemplu efectul „metaloestrogenic” al aluminiului, adică posibilitatea ca aluminiul să interacționeze cu mecanisme hormonale.

Analiza din 2024 subliniază că subiectul rămâne discutat, dar datele disponibile nu demonstrează că folosirea normală a antiperspirantelor produce cancer.

Ce spun autoritățile europene despre aluminiu

Comitetul Științific pentru Siguranța Consumatorilor al Comisiei Europene a stabilit limite considerate sigure pentru aluminiul din cosmetice.

În evaluarea sa, aluminiul este considerat sigur până la 6,25% în deodorante/antiperspirante non-spray și până la 10,60% în produsele spray, în condițiile de utilizare evaluate.

Un aspect important: în SUA, etichetele antiperspirantelor cu aluminiu includ avertisment pentru persoanele cu boală renală. National Kidney Foundation explică faptul că avertismentul vizează în special persoanele cu boală cronică de rinichi avansată, stadiul 4 sau 5, nu populația generală.

Deodorantele și antiperspirantele: diferența contează

Deodorantul nu oprește transpirația, ci reduce mirosul, de obicei prin parfum și ingrediente antibacteriene. Antiperspirantul reduce transpirația, de obicei prin săruri de aluminiu care blochează temporar canalele sudoripare.

Din perspectiva sănătății, problema cea mai frecventă nu este cancerul, ci dermatita de contact: iritații, roșeață, mâncărime, usturime, descuamare. Ingredientele implicate cel mai des sunt parfumurile, alcoolul, conservanții, uneori aluminiul sau alte substanțe iritante.

O revizuire din 2024 despre alergia la parfumuri arată că parfumurile rămân o cauză importantă de dermatită alergică de contact și că diagnosticul corect se face prin testare patch, nu doar prin presupuneri.

Parfumurile: alergii, migrene, respirație, iritații

Parfumurile sunt mai problematice pentru persoanele sensibile decât deodorantele simple, pentru că pot conține zeci sau sute de compuși aromatici. Studiile și revizuirile recente discută mai multe efecte posibile: dermatită de contact, agravarea astmului sau a rinitei, dureri de cap, greață, tuse, senzație de sufocare la persoanele sensibile.

Uniunea Europeană a extins lista alergenilor de parfum care trebuie declarați pe etichetele cosmeticelor.

Regulamentul 2023/1545 cere etichetarea individuală a mai multor alergeni atunci când depășesc 0,001% în produsele leave-on, cum sunt parfumurile, deodorantele și cremele, sau 0,01% în produsele care se clătesc. Această schimbare nu înseamnă că toate parfumurile sunt „toxice”, ci că persoanele alergice trebuie să poată identifica mai ușor substanțele care le provoacă reacții.

Substanțe discutate: ftalați, parabeni, triclosan, parfum sintetic

În zona parfumurilor și produselor parfumate, una dintre principalele preocupări este expunerea cumulativă la substanțe cu potențial de perturbare endocrină, precum unii ftalați sau parabeni.

O revizuire publicată în 2025 despre parfumuri și cosmetice discută posibile efecte asupra sistemului endocrin, pielii, respirației și chiar efecte neurologice, dar este important de spus că multe date sunt generale pentru cosmetice, nu demonstrează că un anumit parfum folosit moderat produce boală la o persoană sănătoasă.

Pentru public, formularea corectă este: există motive de prudență în privința expunerii zilnice la multe produse parfumate, mai ales la copii, gravide, persoane cu astm, alergii sau piele sensibilă, dar nu există o concluzie simplă de tipul „parfumurile/deodorantele provoacă sigur cancer”.

Cele mai recente studii nu confirmă mitul potrivit căruia antiperspirantele sau deodorantele ar provoca, în mod dovedit, cancer de sân. Analizele disponibile arată că, în condiții normale de utilizare, produsele cu aluminiu nu au fost asociate clar cu un risc crescut de cancer.

Cum folosim mai sigur deodorantele și antiperspirantele

Riscurile mai bine documentate sunt altele: iritații, alergii de contact, sensibilitate la parfumuri, simptome respiratorii la persoanele vulnerabile și expunere cumulativă la unele substanțe cu potențial de perturbare hormonală. De aceea, specialiștii recomandă prudență mai ales persoanelor cu piele sensibilă, astm, alergii, boli renale avansate sau celor care folosesc zilnic multe produse parfumate.

Produsele nu trebuie aplicate pe piele rănită, iritată sau inflamată. Dacă apar usturime, mâncărime, roșeață sau descuamare, produsul ar trebui oprit, iar în cazurile persistente este recomandat consultul dermatologic.

Persoanele sensibile pot alege variante fără parfum sau cu formule mai simple, pentru că parfumurile sunt printre cei mai frecvenți alergeni din produsele cosmetice. În cazul spray-urilor, este recomandată folosirea într-un spațiu bine aerisit și evitarea inhalării directe.

Nu este necesară aplicarea repetată de multe ori pe zi. O cantitate mică este, de regulă, suficientă, iar folosirea excesivă nu oferă neapărat protecție mai bună, dar poate crește riscul de iritații.