Arşiţa pârjoleşte Europa Centrală și de Est. Coduri roșii de căldură extremă în aproape în toate statele din Balcani

Canicula topește mare parte din Europa Centrală și de Est. Aproape în toate statele din Balcani au fost emise coduri roșii de căldură extremă. Acum, când este sufocant, autoritățile marilor orașe caută soluții pentru confortul termic al cetățenilor. Sunt instalate puncte de prim ajutor cu aer condiționat și apă, dar aceasta este doar o soluție de moment. Pe termen lung e nevoie de un plan de urbanizare verde, care să asigure scăderea temperaturii.

La Priștina, în curând, apa folosită la irigarea grădinilor s-ar putea să devină un lux. Căldura i-a izgonit pe oameni în case sau în locuri mai răcoroase.

Migjen Dema, proprietar de bar: Este foarte cald, în special în timpul zilei. Pentru afacerea mea este un dezastru, pentru că oamenii nu ies din cauza căldurii. După-amiază avem câţiva clienţi. Numai dimineaţa, foarte devreme şi seara avem clienţi. Oricum lucrăm cam 3 ore din cauza căldurii.

La Belgrad, în mijlocul orașului, autoritățile au adus o cisternă cu apă potabilă, ca să îi ajute pe locuitori să reziste temperaturilor de iad.

La Budapesta, fântânile arteziene și parcurile sunt singurele locuri suportabile zilele acestea.

În timp ce la grădina zoologică de la Praga grija principală este pentru animale. Cu puțină gheață urșii polari, de exemplu, sunt ajutăți să nu sufere din cauza caniculei.

Citește și: Reţelele electrice nu fac faţă caniculei. Un aparat de aer condiţionat creşte consumul de trei ori

Experții din întreaga lume, în climă și construcții, au făcut de ceva vreme planuri care ar putea ajuta la scăderea temperaturii în marile aglomerări urbane, unde există mult beton și asfalt.

Folosirea materialelor și culorilor reflectorizante pentru acoperișuri sau chiar carosabil, crearea unor grădini cu ochiuri de apă și păstrarea unor spații adecvate între căldiri, astfel încât aerul să poată circula, ar ajuta la racorirea orașelor.

Dar sunt rare cazurile în care autoritățile iau asemenea măsuri. De obicei invocă lipsa banilor sau a spațiilor locative.

Egiptul, de exemplu, se confruntă cu un proces de urbanizare excesivă. Spațiile verzi au fost înghițite de blocuri și șosele, ceea ce a dus la creșteri semnificative ale temperaturii.

Nabil Alhady, Universitatea din Cairo: Prezenţa structurilor de beton, fie clădiri sau şosele, ajută la înmagazinarea căldurii, blocând căile naturale de reglare a temperaturii. Acestea emană căldură când e mai răcoare. Prezenţa clădirilor creşte automat temperatura locului în care se află. În orice aglomerare urbană temperatura va creşte.

Deocamdată, oamenii, epuizați de căldura excesivă, urmată aproape invariabil de furtuni devastatoare, caută să se adapteze noilor provocări aduse de fenomenele meteo extreme, în timp ce autoritățile iau decizii mult prea lent față de dezlănțuirea naturii.

Citește și: Zile de foc în toată țara. Cod roșu de caniculă până miercuri, la ora 10.00. Temperaturile ajung la 42 de grade