Anul 2023 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, susţin cercetători din UE

9 ianuarie 2024, 15:57 (actualizat 9 ianuarie 2024, 20:21)

Pământul s-a topit la propriu în 2023. A fost anul cel mai cald din istorie cu temperaturi record, mai mari și cu 2 grade Celsius peste cele de acum două secole, înainte ca omul să înceapă să ardă combustibili fosili la scară industrială și să pompeze astfel dioxid de carbon în atmosferă. Cercetătorii avertizează că e nevoie de o schimbare urgentă, dacă nu vrem să ajungem la un haos climatic.


Pentru prima dată în istorie, anul trecut, n-a fost zi în care să n-avem temperaturi record, spun cercetătorii. Valorile zilnice înregistrate au fost mai mari și cu peste un grad față de cele pe care le simțeam în urmă cu 170 de ani. Datele înregistrate de serviciul internațional Copernicus arată că, în aproape jumătate din zilele anului trecut, abaterile au depășit pragul cheie de încălzire de 1,5 grade Celsius. Iar în 2 zile din noiembrie temperatura medie globală a depășit cu 2 grade limita stabilită prin acordul de la Paris. Și apa oceanelor a fost mai caldă decât până acum.

dr. CARLO BUONTEMPO – director Serviciul Internațional Copernicus: După toate probabilitățile, tocmai am experimentat cel mai călduros an din istoria noastră și, posibil, unul dintre cei mai călduroşi din ultimii 100.000 de ani.

FRANCESCA GUGLIELMO – cercetător, Programul Copernicus: Anul trecut, începând cu luna iunie, fiecare lună a fost mai caldă decât perioada corespunzătoare din anii anteriori. Iar septembrie a fost luna cu cea mai mare abatere de la media anuală a cinci seturi de date.

În 2023, temperatura medie la suprafața globului a fost în medie mai mare cu 1,48 grade Celsius față de perioada 1850-1900, perioadă de referință pentru studiile climatice din ultimele două secole. Oamenii de știință se așteptau la un an cu temperaturi mari, stimulate și de fenomenul meteorologic El Nino. Însă și contribuția omului prin emisiile gazelor cu efect de seră este un factor determinant în schimbările climatice.

BOGDAN ANTONESCU – cercetător, expert în fenomene extreme: În prezent eforturile pe care le facem nu sunt suficient de mari astfel încât să reducem efectele gazelor cu efect de seră și să reducem din această creștere.

ROXANA BOJARIU – climatolog: Toate semnele acestea arată că trăim o urgență climatică, o criză climatică și că trebuie să intensificăm foarte mult acțiunile climatice.

Luna trecută, aproape 200 de țări, printre care și România, au convenit la Summitul Mondial pentru schimbări climatice să înceapă reducerea consumului global de combustibili fosili și să producă mai multă energie verde.

MAURO FACCHINI – directorul Copernicus, din cadrul Uniunii Europene: Uniunea Europeană, în acord cu cei mai buni oameni de ştiință, a convenit să reducă emisiile cu 54 % până în 2030.

Totul pentru a nu depăși abaterea asumată a temperaturii medii globale de 1,5 grade Celsius și pentru a evita un haos climatic.

BOGDAN ANTONESCU – cercetător, expert în fenomene extreme: O creștere care poate părea mică în viață de zi cu zi, are un efect foarte mare la nivel global: secete, inundații, furtuni, severe, perioade cu valuri de caldură, toate acestea, distribuția lor, sau caracteristicile lor, se modifică de la o schimbare foarte mică, cu 1,5 grade.

Oamenii de știință avertizează că această depășire de 1,5 grade a temperaturii medii globale s-ar putea înregistra în 2030.

–––––––––––––––––––––––––

Anul trecut a fost cel mai călduros din istoria înregistrărilor meteorologice, cu un avans „remarcabil”, fiind probabil cel mai cald din ultimii 100.000 de ani, a anunţat marţi Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene (UE), transmite Reuters.

Oamenii de ştiinţă s-au aşteptat la atingerea acestui prag, după ce recorduri climatice au fost doborâte în mod repetat. Începând din iunie, fiecare lună a fost cea mai călduroasă înregistrată comparativ cu aceeaşi perioadă din anii precedenţi.

„Acesta (2023, n.r.) a fost un an excepţional din punct de vedere climatic… într-o ligă separată, chiar şi în comparaţie cu alţi ani foarte călduroşi”, a declarat directorul C3S, Carlo Buontempo.

C3S a confirmat că 2023 a fost cel mai călduros an din înregistrările care datează din 1850. Totodată, Buontempo a precizat că în urma analizei datelor paleoclimatice din surse precum inelele copacilor şi bulele de aer din gheţari s-a constatat că 2023 a fost „foarte probabil” cel mai călduros din ultimii 100.000 de ani.

În medie, în 2023 planeta a fost cu 1,48 grade Celsius mai caldă comparativ cu perioada preindustrială – 1850-1900 – când oamenii au început să ardă combustibili fosili la scară industrială, pompând dioxid de carbon (CO2) în atmosferă.

Ţările au convenit în Acordul de la Paris din 2015 să încerce să prevină o încălzire globală de peste 1,5 grade Celsius comparativ cu valorile din perioada preindustrială pentru evitarea consecinţelor cele mai grave.

Lumea nu a depăşit acest obiectiv – care se referă la o temperatură globală medie de 1,5 grade Celsius de-a lungul deceniilor – însă C3S a indicat că temperaturile care au depăşit acest nivel în aproape jumătate din zilele anului 2023 au creat „un precedent teribil”.

În pofida proliferării obiectivelor climatice ale guvernelor şi companiilor, emisiile de CO2 continuă să rămână ridicate. Emisiile mondiale de CO2 provenite din arderea cărbunelui, petrolului şi gazelor au atins niveluri record în 2023.

Anul trecut, concentraţia de CO2 din atmosferă a crescut atingând cel mai ridicat nivel înregistrat, de 419 părţi pe milion (0,0419%), potrivit C3S.

De asemenea, 2023 a fost primul an în care fiecare zi a fost cu peste 1 grad Celsius mai caldă comparativ cu perioada preindustrială. Pentru prima dată, două zile – ambele în noiembrie – au fost cu 2 grade Celsius mai calde decât în perioada preindustrială, a precizat C3S.

Anul trecut a fost cu 0,17 grade Celsius mai călduros comparativ cu 2016, cel mai fierbinte an anterior – doborând acest record cu un avans „remarcabil”, după cum a spus Buontempo.

Din cele aproape 30.700 de zile scurse din 1940, cele 46 de zile cele mai călduroase au fost măsurate în 2023, toată vara trecută, în iulie şi august, potrivit datelor Copernicus analizate de AFP.

În Europa, 2023 a fost al doilea cel mai călduros an, după 2020.

Oceanele lumii s-au supraîncălzit, de asemenea, într-o „manieră persistentă şi neobişnuită”, recordurile sezoniere fiind doborâte constant din aprilie.

Aceste temperaturi, fără precedent timp de nouă luni, ameninţă vieţuitoarele marine, amplifică intensitatea furtunilor şi încălzesc atmosfera. Ele sunt examinate în special de climatologi, având în vedere rolul major de regulator al climei jucat de oceane, care absorb peste 90% din excesul de căldură provocat de activitatea umană.

Această creştere are, totodată, efectul de a accelera topirea platformelor de gheaţă plutitoare din Groenlanda şi Antarctica, cruciale pentru reţinerea apei proaspete din gheţari şi prevenirea creşterii masive a nivelului oceanelor.

Banchiza din Antarctica a atins niveluri scăzute record timp de opt luni ale anului trecut.

În condiţiile „extremelor observate în ultimele luni (…) ne aflăm în prezent departe de clima în care civilizaţia s-a putut dezvolta”, a avertizat Carlo Buontempo.

Pe lângă schimbările climatice cauzate de om, în 2023 temperaturile au fost stimulate şi de fenomenul meteorologic El Nino, care încălzeşte apele de suprafaţă din estul Oceanului Pacific şi contribuie la creşterea temperaturilor globale, notează Reuters.

Fiecare fracţiune de creştere a temperaturii exacerbează dezastrele meteorologice extreme şi distructive. În 2023, planeta mai fierbinte a agravat valurile de căldură mortale din China până în Europa, ploile extreme care au provocat inundaţii în care au pierit mii de persoane în Libia, dar şi cel mai grav sezon de incendii înregistrat în Canada.

„Schimbările mici comparabile ale temperaturilor globale au un impact uriaş asupra oamenilor şi ecosistemelor”, a declarat Friederike Otto, climatolog care co-dirijează proiectul global de cercetare World Weather Attribution. „Fiecare zecime de grad contează”, a adăugat ea.

Consecinţele economice ale schimbărilor climatice se amplifică la rândul lor. Statele Unite au suferit cel puţin 25 de dezastre climatice şi meteorologice cu pagube de peste 1 miliard de dolari, conform datelor Centrelor Naţionale pentru Informaţii de Mediu. De asemenea, perioadele prelungi de secetă au devastat culturile de soia din Argentina şi pe cele de grâu din Spania. 

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite

Cele mai citite pe aceeași temă