Animalele şi plantele despre care se spune că pot prezice vremea. Ştiinţă vs. folclor

În toate timpurile şi în toate culturile au existat animale şi plantele despre care s-a spus că pot prezice vremea. Dar despre multe dintre acestea oamenii de ştiinţă au explicaţii clare, scrie CNN.

Punxatawney Phil, personajul central al ritualului anual al iernii cunoscut sub numele de Ziua Cârtiței, nu este cel mai bun în acest domeniu. Se pare că predicțiile sale sunt de cele mai multe ori greșite.

Vineri, marmota nu și-a văzut umbra, ceea ce indică o primăvară timpurie. Deși, din punct de vedere tehnic, iarna se va încheia la echinocțiul de primăvară, care cade în seara zilei de 19 martie.

Citeşte şi Celebra marmotă Phil a ieşit din vizuină şi nu şi-a văzut umbra, semn că temperaturile mai calde ale primăverii vor sosi mai devreme

Dar marmota este doar unul dintre numeroasele animale care, potrivit folclorului, posedă abilitatea de a prezice vremea. Mai sunt şi vacile despre care se spune că se culcă înainte de o ploaie timpurie, dar şi o specie de omizi despre care se spune că au un aspect mai puţin colorat înaintea unei ierni friguroase.

În România, în credinţa populară, ziua de 2 februarie este cunoscută sub denumirea de Ziua Ursului.

Se credea că, dacă în această zi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind astfel, prelungirea iernii cu încă 6 săptămâni. Dimpotrivă, dacă în această zi cerul este înnorat, ursul nu-şi poate vedea umbra şi rămâne afară, prevestind slăbirea frigului şi apropierea primăverii.

Citeşte şi 2 februarie, Întâmpinarea Domnului. Dacă astăzi este soare, ursul iese din bârlog şi, văzându-şi umbra, se sperie şi se retrage, prevestind prelungirea iernii cu 6 săptămâni

Cele mai multe dintre aceste asocieri sunt dezlegate de știința modernă.

Fenologia studiază modul în care evenimentele sezoniere din viața plantelor și a animalelor se schimbă în funcție de vreme și climă, cum ar fi modul în care peștii sau păsările migratoare răspund la temperatura apei și a aerului.

Theresa Crimmins, directoarea Rețelei Naționale de Fenologie din SUA, spune că, în timp ce Punxatawney Phil nu face cele mai exacte predicţii despre sosirea primăverii, fenologia oferă susținere științifică pentru alte axiome aparent superstițioase din natură.

Dar, în timp ce folclorul presupune adesea că anumite obiceiuri ale animalelor prevestesc anumite evenimente meteorologice, în realitate, flora și fauna reacționează “ştiinţific“ la vreme și la climă.

Plantele și previziunile lor

Originea Zilei Cârtiței se află în tradiții care au fost probabil importate în Statele Unite din Germania, unde animalul care prezicea iarna era mai degrabă un bursuc decât o marmotă. Cu toate acestea, numeroase proverbe provin de la populațiile nativilor americani.

„Un exemplu este plantarea porumbului atunci când frunzele de stejar sunt de mărimea urechii de veveriță”, notează un articol despre fenologie de la Universitatea din Wisconsin-Madison. „Știți că plantarea porumbului nu are nimic de-a face cu frunzele de stejar sau cu veverițele. Cu toate acestea, nativii americani au făcut observația, cu secole în urmă, că solul era suficient de cald pentru a împiedica semințele să putrezească, dar era încă suficient de devreme pentru a obține o recoltă potrivită dacă porumbul era plantat în această perioadă.”

Arborele Shadblow este un copac mic, originar din anumite zone din estul Americii de Nord, al cărui nume se crede că provine de la faptul că înflorește în aceeași perioadă a anului în care peștii shad își încep migrația pe râu. Populația Lenape și alte populații de nativi americani au luat act de acest fenomen cu mult timp în urmă și se pregăteau să pescuiască atunci când arborele începea să înflorească.

Animalele și vreme rea

De-a lungul timpului, „The Old Farmer’s Almanac” a adunat duzini de zicale despre insecte, animale și capacitatea lor de a prezice fenomenele meteorologice.

Unele dintre afirmații sunt îndoielnice, cum ar fi aceea conform căreia câinii care mănâncă iarbă prevestesc venirea ploii.

Dar există cercetări care sugerează că unele animale ar putea poseda un simț înnăscut care le ajută să detecteze când se apropie un dezastru.

De pildă, sturzul cu aripi aurii a evacuat o zonă din Tennessee cu mai bine de 24 de ore înainte ca un șir devastator de tornade să lovească zona, potrivit unui studiu din decembrie 2014 publicat în revista Current Biology.

Autorii studiului au prezis că păsările migratoare au ascultat infrasunetele – sunete cu frecvențe prea joase pentru a fi auzite de oameni – asociate cu furtunile și le-au luat în considerare ca pe un semnal de avertizare.

Cercetătorii din Germania au analizat, de asemenea, dacă diverse specii de animale pot detecta un cutremur care se apropie. Oamenii de știință au descoperit că, în mod colectiv, animalele, inclusiv vacile, oile și câinii, prezentau o activitate mai mare înainte de un cutremur cu până la 20 de ore înainte, potrivit unui raport al Societății Max Planck din Germania.

Insectele și broaștele

Există, de asemenea, un adevăr în ideea că greierii sunt un termometru al naturii. Insectele sunt ectoterme, ceea ce înseamnă că temperatura corpului lor se schimbă odată cu cea a mediului înconjurător și, de obicei, scot zgomote mai rapide când vremea este mai caldă.

Conform Legii lui Dolbear, o formulă care descrie această asociere dintre greieri și vreme, „puteți număra numărul de sunetel scoase de greiere timp de 15 secunde, adăugați 40 și veți obține temperatura în grade Fahrenheit”, notează Administrația Națională Oceanică și Atmosferică.

Broaștele emit, de asemenea, zgomote unice atunci când urmează să plouă.

„Mulți herpetologi din secolul XX au confirmat și clarificat observația populară conform căreia diverse specii de broaște emit uneori zgomote distinctive, un „apel de ploaie”, cu puțin timp înainte de vremea ploioasă”, a declarat dr. Gordon Miller, profesor emerit de studii de mediu la Universitatea din Seattle.

Aceste chemări „sunt declanșate probabil de o creștere a umidității înainte de precipitații”, a spus Miller.

Realitate vs. Folclor

Se crede că o specie de omidă, numită și viermele lânos, este cunoscută pentru că prevede severitatea iernii iminente cu ajutorul benzilor colorate de pe piele. Mai multă culoare neagră pe insectă se presupune că indică condiții mai aspre ale vremii. Dar, în realitate, „coloritul omizii depinde de cât timp s-a hrănit, de vârstă și de specie”, potrivit Serviciului Național de Meteorologie. „Cu cât sezonul de creștere este mai bun, cu atât va crește mai bine. Acest lucru are ca rezultat benzi mai înguste de culoare roșu-portocaliu. Astfel, lățimea benzilor este un indicator al creșterii sezonului actual sau trecut, mai degrabă decât un indicator al severității iernii care urmează”.

Schimbările climatice și fenologia

Comportamentul neobișnuit al animalelor poate fi, de asemenea, o reacție la o climă în schimbare, a subliniat Crimmins. Și, adesea, nu în sens bun.

Criza climatică și dezvoltarea umană provoacă tot felul de probleme ecologice, a remarcat Crimmins.

Urșii, de exemplu, intră mai târziu în hibernare și se trezesc mai devreme din cauza vremii mai calde. Acest lucru poate duce la mai multe interacțiuni între oameni și urși, deoarece urșii caută hrană, și există îngrijorare cu privire la modul în care perioadele de hibernare mai scurte afectează sarcinile urșilor.

Dar tăcerea animalelor şi păsărilor este astăzi poate cel mai grăitor mesaj pe care acestea ni-l pot transmite, trag un semnal de alarmă cercetătorii.