Ancheta este a doua lansată cu privire la abuzurile online împotriva persoanelor implicate în ceremonie, după ce procurorii au deschis săptămâna aceasta o anchetă privind amenințările cu moartea, tortura și violul primite de DJ și de Barbara Butch, militantă LGBTQ+.
Jolly a depus marți o plângere la autorități, afirmând că „a fost ținta pe rețelele de socializare a unor mesaje care conțineau amenințări și insulte și criticau orientarea sa sexuală și presupusele sale rădăcini israeliene în mod eronat”, a declarat biroul procurorului.
Acuzațiile care ar putea rezulta în urma anchetei, care va fi efectuată de ofițeri din cadrul diviziei de ură online a sistemului judiciar francez, includ defăimarea, abuzul public și amenințările cu moartea pe motive de origine și orientare sexuală, a adăugat acesta.
Mass-media franceză a raportat că o mare parte din abuzurile online au fost în limba engleză și că o proporție considerabilă pare să provină din SUA. Jolly este homosexual, dar nu este evreu și nu are nicio legătură directă cu Israelul.
Comitetul de organizare Paris 2024 a declarat pentru Agence-France Presse că „condamnă cu fermitate amenințările și hărțuirea la care au fost supuși creatorii și artiștii ceremoniei de deschidere, inclusiv Thomas Jolly”.
Comitetul – care duminică și-a cerut scuze pentru orice ofensă cauzată de anumite părți ale ceremoniei – a declarat că i-a oferit „sprijinul său deplin lui Thomas Jolly și creatorilor și artiștilor ceremoniei în fața atacurilor îndreptate împotriva lor”.
Unul dintre tablourile ceremoniei, intitulat Festivity (Festivitate), îl prezenta pe Butch, o echipă de travestiți și, interpretându-l pe Dionysos, un cântăreț semi-dezbrăcat care stătea într-un castron cu fructe. Unii critici creștini și conservatori au interpretat scena drept o parodie a Cinei cea de Taină.
Jolly a declarat în repetate rânduri că capodopera lui Leonardo da Vinci, care înfățișează ultima masă pe care Iisus ar fi luat-o împreună cu apostolii săi, nu a fost sursa de inspirație pentru scenă, care reprezenta în schimb un ospăț păgân al zeilor greci pe Muntele Olimp.
Episcopii francezi au declarat că regretă „excesele și provocarea” tabloului, despre care au spus că reprezintă „o bătaie de joc la adresa creștinismului”. Criticile din partea politicienilor francezi de extremă dreaptă și a dreptei religioase din SUA au fost mai vehemente.
Istoricii de artă au afirmat că scena pare să se bazeze pe Sărbătoarea zeilor, a artistului olandez din secolul al XVII-lea Jan van Bijlert, cu care are asemănări izbitoare. Cu toate acestea, opera respectivă este ea însăși considerată o „reimaginare mitologică” a ultimei cine.
Urmărește-ne pe Google News
