Studiu: Gândacii dezvoltă o „memorie colectivă” care îi ajută să ia decizii în grup

Un nou studiu realizat de cercetători de la Université Libre de Bruxelles sugerează că gândacii pot dezvolta o formă de „memorie colectivă”, care nu aparține niciunui individ, ci apare din interacțiunile sociale dintre membrii grupului. Descoperirea ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg comportamentul colectiv al animalelor, notează Science Alert.

Cercetătorii au analizat comportamentul gândacilor americani (Periplaneta americana) într-un experiment în care insectele puteau alege între două adăposturi identice, diferențiate doar prin iluminare. Gândacii preferau inițial adăpostul luminat cu lumină roșie, perceput de ei ca fiind mai întunecat și, implicit, mai sigur.

După ce grupurile s-au stabilit într-unul dintre adăposturi, oamenii de știință au schimbat iluminarea, transformând refugiul ales într-un spațiu mai puțin atractiv. În timp ce gândacii aflați singuri și-au schimbat rapid adăpostul, grupurile numeroase au rămas în locul ales inițial, deși condițiile deveniseră nefavorabile.

Potrivit autorilor studiului, comportamentul nu este explicat prin memoria individuală a insectelor, ci prin interacțiunile sociale dintre acestea. Fiecare gândac este mai predispus să rămână acolo unde se află și ceilalți membri ai grupului, iar odată ce se formează o colonie suficient de mare, această atracție socială devine mai puternică decât stimulii din mediul înconjurător.

Rezultatele au fost confirmate și prin simulări pe computer, în care insectele virtuale nu aveau nicio formă de memorie individuală, însă au prezentat același tip de comportament colectiv.

Cercetătorii susțin că acest mecanism ar putea exista și la alte specii care iau decizii în grup, precum furnicile, albinele, bancurile de pești sau stolurile de păsări. În opinia lor, „memoria colectivă” ar putea reprezenta un fenomen mult mai răspândit în natură decât se credea până acum.