Institutul „Elie Wiesel”: Se remarcă o extindere în spaţiul public a mesajelor şi atitudinilor antisemite, negaţioniste

Mesajele şi atitudinile antisemite, negaţioniste sau care promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau al unor importanţi lideri ai Mişcării Legionare s-au extins în spaţiul public în perioada mai 2025 – aprilie 2026, relevă raportul anual de monitorizare a antisemitismului dat publicităţii, luni, de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Raportul răspunde obiectivelor Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi a discursului instigator la ură 2024-2027.

Potrivit documentului, îndeosebi în mediul online, pe reţelele sociale sau platformele video, au circulat naraţiuni antisemite clasice şi teorii conspiraţioniste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori.

În acelaşi timp, arată sursa citată, reacţia autorităţilor publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervenţiilor privind conţinutul online, cât şi al investigaţiilor şi al finalizării anchetelor judiciare, deşi este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene.

Raportul subliniază că apare ca rezonabilă ipoteza că rostogolirea neîngrădită în spaţiul virtual a unor astfel de mesaje contribuie la percepţia negativă a populaţiei asupra istoriei recente a evreilor din România, precum şi la dinamica relaţiilor dintre majoritatea etnică şi evrei de astăzi.

Un sondaj de opinie realizat de Social Monitor pentru Institutul „Elie Wiesel” în perioada 1-15 noiembrie 2025, pe un eşantion de 1.004 persoane, citat în raport, a relevat câteva tendinţe îngrijorătoare privind percepţia relaţiei majoritate-minoritate etnică, imaginea lui Ion Antonescu sau cunoaşterea istoriei Holocaustului.

„La finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulţi decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii ‘acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc’. În creştere este şi numărul celor care cred că „ar trebui să fie limitat numeric accesul acestora în anumite profesii/ocupaţii” (35%) sau celor care învinovăţesc evreii pentru „instaurarea comunismului în România” (29%). 11% dintre români consideră astăzi că minoritatea evreiască este „o problemă” sau „o ameninţare”, un procent dublu faţă de anul 2021. Peste 40% dintre români aderă la teorii conspiraţioniste antisemite vechi de secole sau actualizate, precum cea a milioanelor de apartamente pregătite pentru evreii care ar urma să vină în România. Dezminţirea acestor dezinformări prin mesaje sporadice în presă sau transmise de unele autorităţi publice nu pare să reuşească să ţină pasul cu ritmul distribuirii lor, iar Regulamentul european privind serviciile digitale (DSA) se dovedeşte, în practică, ineficient în combaterea valului de ură din online”, transmite Institutul „Elie Wiesel”.

Totodată, memoria victimelor Holocaustului este afectată semnificativ de amplificarea antisemitismului, procentul celor care consideră că aceasta trebuie păstrată fiind în scădere cu 8% faţă de anul 2021. În paralel, mai mulţi români decât în anii precedenţi cred că „evreii se folosesc de Holocaust ca să şantajeze România” (30% dintre respondenţi, faţă de 24% în 2021) şi 39% dintre ei cred că o fac „pentru interese proprii”.

Temele care au dominat spaţiul public în această perioadă sunt legea de modificare a OUG nr. 31/2002, iniţiată de deputatul Silviu Vexler, memoria legionară sau a criminalilor de război şi comemorarea a 50 de ani de la moartea poetului legionar Radu Gyr.

De asemenea, se remarcă, în această perioadă, o agresivitate simbolică fără precedent îndreptată împotriva Institutului „Elie Wiesel”.

”Discursul online a devenit mai agresiv, înmulţindu-se ameninţările cu moartea sau alte mesaje violente cu substrat antisemit. Ţintele cele mai comune ale ameninţărilor au fost deputatul şi preşedintele FCER, Silviu Vexler, jurnalişti sau persoane publice care au luat poziţii publice de condamnare a antisemitismului şi a cultului legionarilor sau a persoanelor condamnate pentru crime de război”, arată cercetarea.

Raportul evidenţiază că un val considerabil de ură a fost pus în mişcare, prin intermediul diferitelor organizaţii, grupări, politicieni, partide politice, jurnalişti sau persoane publice, în contextul dezbaterilor şi al adoptării Legii nr. 241/2025 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 şi a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, iniţiată de Silviu Vexler.

„În locul unei dezbateri legislative, multe dintre aceste reacţii publice au personalizat iniţiativa legislativă, transformându-se în atacuri cu substrat antisemit, instigări la ură, discriminare şi violenţă sau ameninţări cu moartea. Astfel de instigări personalizate au continuat şi după adoptarea legii inclusiv în cadrul unor campanii politice precum campania ‘Stop Vexler’ iniţiată de Claudiu Târziu şi partidul său, ACT. Este remarcat faptul că, în contextul dezbaterilor din timpul procedurilor legislative au apărut numeroase poziţionări din zona extremei drepte care au vizat minimalizarea sau reabilitarea unor figuri istorice cu trecut fascist sau condamnate pentru crime de război, cum este cazul lui Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Corneliu Zelea Codreanu sau Octavian Goga”, precizează sursa citată.

La aceste eforturi de reabilitare, care contrastează adesea în mod voit cu spiritul şi litera prevederilor legale, au contribuit atât parlamentari, cât şi unii intelectuali cu statut public, care au răspândit informaţii istorice trunchiate, susţinând unele dezinformări frecvent circulate în sferele extremei drepte, susţin autorii raportului.

În ceea ce priveşte reprezentarea în memoria publică a unor personaje asociate cu trecutul fascist sau cu Holocaustul din România, se menţionează în raport, cele mai polarizante subiecte în mediul online au fost legate de ştergerea picturilor reprezentându-i pe Radu Gyr, Valeriu Gafencu şi Mircea Vulcănescu de pe o biserică din Bucureşti, controversele din jurul piesei asociate eronat lui Radu Gyr cântată în Catedrala Naţională sau decizia Filarmonicii Banatul de a elimina din repertoriul concertului de Crăciun colindele lui Radu Gyr.

Tot în 2026 a fost înaintată şi o solicitare de reabilitare a mareşalului Ion Antonescu, respinsă de Curtea de Apel Bucureşti pe motiv că petentul nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru cererile de reabilitare.

„În spaţiul public a continuat afişarea sau răspândirea sub diferite forme a mesajelor antisemite sau pro-legionare, fie în cadrul unor proteste ale partidelor dreptei radicale, la unele comemorări anticomuniste, prin evenimente sau creaţii cu caracter artistic sau cultural, prin distribuirea de stickere sau realizarea de graffiti-uri ori prin comercializarea de însemne legionare prin librării, magazine online sau case de discuri. Este un semnal de alarmă tendinţa recentă de înmulţire şi promovare a artiştilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum şi intenţia organizării unui astfel de festival internaţional în România. Deşi există prevederi legislative clare care interzic propaganda nazistă, remarcăm că se practică online comercializarea de muzică şi îmbrăcăminte asociate black metal-ului neonazist”, mai precizează sursa citată.

Şi în ceea ce priveşte manifestările publice din zona sportului, raportul remarcă „o creştere substanţială a mesajelor antisemite, rasiste, xenofobe, pro-legionare, fie pe stadioane, fie online, fie în acţiunile realizate de ultraşii de extremă dreapta”.

De asemenea, subliniază documentul, se înmulţesc grupurile de tineri care practică sporturi de contact de tip MMA sau antrenamente fizice în tandem cu promovarea de mesaje antisemite, neofasciste şi care susţin supremaţia albilor. Această tendinţă nu este specifică spaţiului românesc, fiind în creştere a popularităţii în multe societăţi occidentale, situaţie care face fenomenul şi mai îngrijorător.

O altă tendinţă îngrijorătoare remarcată în raport este „creşterea numărului şi frecvenţei apariţiei mesajelor antisemite şi negaţioniste în mass-media, în ziare locale, tabloide sau ziare filo-legionare şi platformele lor online sau la unele televiziuni”.

„Nici în mediul online nu remarcăm îmbunătăţiri, în pofida reglementărilor europene şi prevederilor naţionale în vigoare. Din contră, unele platforme online dau semnale sporite de dezinteres faţă de combaterea urii în spaţiul virtual, deşi această responsabilitate le revine. În pofida creşterii mobilizării unora dintre autorităţile responsabile cu aplicarea prevederilor legale, observăm că aceasta nu reuşeşte să descurajeze astfel de manifestări antidemocratice, în timp ce acestea sunt alimentate şi legitimate de către un număr semnificativ de actori politici, media şi statali, şi amplificate de un mediu online deficitar gestionat”, se concluzionează în raport.

La acestea se adaugă numărul şi diversitatea canalelor online audiovizuale care promovează, de cele mai multe ori, sistematic, conţinut antisemit, negaţionist sau apologetic, iar reţelele sociale şi platformele video contribuie la amplificarea mesajelor prin mecanisme precum redistribuirea sau promovarea prin algoritmii platformelor.

„Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a devenit mai activ în combaterea manifestărilor antisemite, negaţioniste şi prolegionare în mediul audio-vizual, îndeosebi online, dar capacitatea şi instrumentele pe care acesta le are la dispoziţie limitează semnificativ impactul real şi eficienţa pe care o singură instituţie publică o poate avea în gestionarea conţinutului online, la fel ca în cazul notificatorilor de încredere. Această responsabilitate trebuie să revină, în primul rând, platformelor online, inclusiv prin măsuri proactive de identificare şi limitare a conţinutului care le încalcă standardele sau prevederile DSA. În realitate, eficienţa prevederilor se dovedeşte limitată iar angajamentul unora dintre reţelele sociale de a le respecta este doar formal„, remarcă sursa citată.

Totodată, potrivit raportului, sunt îngrijorătoare şi încercările multiple de abrogare a legislaţiei menite să prevină sau să combată fenomenele amintite.