Zi decisivă în disputa Guvern – ÎCCJ. Instanța supremă se pronunță în procesul cu o miză de aproximativ 5 miliarde de lei

Înalta Curte de Casație și Justiție este așteptată să se pronunțe joi, 23 iulie, în procesul intentat Guvernului și Ministerului Finanțelor pentru neplata unor drepturi salariale restante ale magistraților. Miza financiară a dosarului este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei.

Dosarul se află în faza de recurs, după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să asigure fondurile necesare pentru plata restanțelor, inclusiv printr-o rectificare bugetară.

Curtea de Apel a stabilit că decizia trebuie pusă în aplicare în termen de zece zile de la rămânerea sa definitivă. În caz contrar, Executivul riscă penalități de 1% din suma datorată pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă zilnică echivalentă cu 20% din salariul minim brut pe economie.

Guvernul contestă obligația de a face alocări bugetare

La termenul din 9 iulie, reprezentantul Guvernului a solicitat sesizarea Curții Constituționale cu o excepție de neconstituționalitate privind unele prevederi ale Legii contenciosului administrativ.

Executivul vrea să afle dacă o instanță poate obliga Guvernul să facă alocări bugetare suplimentare și dacă judecătorii pot dispune plata unor drepturi care depășesc sumele aprobate prin legea bugetului.

Guvernul a cerut și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene cu o întrebare preliminară, precum și suspendarea procesului până la pronunțarea instanței europene.

În dezbaterile asupra recursului, reprezentantul Executivului a susținut că hotărârea Curții de Apel București este nelegală, deoarece obligă Guvernul să aloce fonduri unei anumite categorii profesionale. De asemenea, a reclamat că termenul de zece zile stabilit pentru punerea în aplicare a deciziei este mult prea scurt.

Completul format din trei judecători a amânat pronunțarea pentru 23 iulie.

CCR va decide în septembrie asupra conflictului dintre Guvern și ÎCCJ

Separat de acest proces, Guvernul a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu existența unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.

Executivul susține că instanța s-ar fi substituit puterilor executivă și legislativă, prin obligarea Guvernului să facă alocări bugetare pentru plata restanțelor salariale.

„Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente”, declara, pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan.

Acesta susținea că elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea banilor din Fondul de rezervă sunt atribuții exclusive ale Guvernului și Parlamentului.

Curtea Constituțională a dezbătut sesizarea pe 16 iulie, dar a amânat pronunțarea pentru 23 septembrie.

Cum au apărut restanțele salariale

Proiectul de buget transmis Parlamentului în luna martie prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte în 2026, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. Sumele suplimentare urmau să fie folosite pentru plata unor drepturi salariale restante, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.

Restanțele au apărut după ce, în 2023, Înalta Curte și Parchetul General au decis majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, pentru a le alinia unor hotărâri pronunțate de instanțe. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând din 2018.

Guvernul a amânat însă plata unei părți dintre aceste sume și a redirecționat fondurile către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.

În acțiunea depusă în instanță, ÎCCJ susține că neplata restanțelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii și încalcă principiile separării puterilor în stat și securității raporturilor juridice.