Partenerii de cuplu împart aproape jumătate dintre microbii din cavitatea bucală. Legături cu diabetul și sănătatea inimii

Gura, cavitatea bucală. Unsplash.com
23 iulie 2026, 10:20 (actualizat 23 iulie 2026, 10:23)

Persoanele care locuiesc în aceeași casă au în comun mult mai multe tulpini microbiene orale și intestinale decât oamenii din aceeași comunitate care trăiesc separat, arată un studiu publicat în revista științifică „Cell Press Blue”. În cazul partenerilor de cuplu, asemănarea microbiomului oral este și mai mare, probabil și din cauza săruturilor.

„Persoanele cu care decidem să ne împărțim locuința pot avea o influență uriașă asupra microbiomului nostru, cu posibile consecințe asupra sănătății”, a explicat Vitor Heidrich, biolog computațional la Universitatea din Trento și primul autor al studiului.

Cât de mulți microbi împart persoanele din aceeași casă

Cercetătorii au analizat date provenite din microbiomurile orale și intestinale ale 430 de persoane din 207 gospodării din Italia și Fiji. Oamenii de știință au identificat tulpinile microbiene prezente în organismul fiecărui participant și le-au comparat cu cele ale persoanelor alături de care acesta locuia.

În medie, persoanele din aceeași gospodărie aveau în comun 19% dintre tulpinile microbiomului intestinal și 26% dintre cele ale microbiomului oral.

Prin comparație, oamenii din aceeași comunitate care locuiau în gospodării diferite împărțeau aproximativ 6% dintre tulpinile intestinale și aproape niciuna dintre cele orale.

Relația de rudenie nu a produs diferențe importante în cazul microbilor intestinali. Frații, părinții și copiii care locuiau împreună prezentau niveluri asemănătoare de microbi comuni.

Partenerii romantici aveau însă în comun, în medie, 44% dintre tulpinile microbiomului oral, fenomen pus de cercetători inclusiv pe seama săruturilor și a contactului fizic apropiat.

Organismul decide ce bacterii rămân

Rezultatele arată că apropierea fizică și mediul comun favorizează schimbul de microorganisme, însă nu toate bacteriile transmise reușesc să colonizeze organismul.

„A fost surprinzător să constatăm că microbiomul oral nu este cu mult mai transmisibil decât cel intestinal”, a explicat coordonatorul cercetării, Nicola Segata, de la Universitatea din Trento.

Potrivit cercetătorului, oamenii sunt expuși permanent la numeroși microbi, însă microbiomul fiecăruia este modelat și de capacitatea organismului de a accepta și menține anumite bacterii.

Legături cu diabetul și sănătatea inimii

Cercetătorii au constatat că unele dintre tulpinile intestinale care se transmit cel mai ușor între persoane sunt asociate cu indicatori ai diabetului de tip 2 și ai unei sănătăți cardiometabolice precare.

În cavitatea bucală, printre microorganismele cu o transmisibilitate ridicată s-au aflat două specii asociate în alte cercetări cu cancerul colorectal, precum și mai mulți agenți patogeni oportuniști. Aceștia sunt, de regulă, inofensivi, dar pot provoca boli în cazul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.

Studiul nu demonstrează însă că diabetul, cancerul sau bolile cardiovasculare se transmit între persoanele care trăiesc împreună. Cercetarea arată doar că unele tulpini microbiene asociate cu aceste probleme de sănătate par să se răspândească mai ușor.

O posibilă explicație este că microorganismele capabile să reziste transferului de la un om la altul ar putea supraviețui mai bine și în mediile inflamatorii asociate anumitor boli.

Posibile tratamente mai eficiente

Descoperirile ar putea contribui la dezvoltarea unor tratamente mai precise pentru microbiom, inclusiv a probioticelor și a transplantului de microbiotă fecală.

Înțelegerea caracteristicilor care permit unor bacterii să se transmită și să colonizeze mai ușor organismul i-ar putea ajuta pe cercetători să selecteze mai eficient microorganismele benefice folosite în terapii.

„Dacă putem identifica trăsăturile care fac ca unii microbi să fie mai transmisibili decât alții și factorii care îi împiedică pe cei benefici să se transmită, putem folosi aceste informații pentru a face transplanturile de microbiotă fecală mult mai eficiente”, a explicat Vitor Heidrich.

Urmărește-ne pe Google News

Ultima Oră

Cele mai citite