România exportă grâu și importă biscuiți. Paradoxul care ne umple coșul cu alimente din străinătate

România produce cantități importante de grâu, porumb și floarea-soarelui și se numără printre marii furnizori europeni de cereale. Cu toate acestea, coșul de cumpărături al românilor este din ce în ce mai plin cu alimente aduse din străinătate.

Paradoxul este evidențiat de cel mai recent raport al Departamentului pentru Agricultură al Statelor Unite, care arată că importurile agroalimentare ale României continuă să crească. În același timp, inflația și scumpirile îi determină pe consumatori să fie tot mai atenți la prețuri, promoții și la raportul dintre calitate și cost.

Importuri agroalimentare de peste 16 miliarde de dolari

În 2025, România a importat produse agroalimentare în valoare de 16,2 miliarde de dolari, cu 5,4% mai mult decât în anul precedent.

Peste 80% dintre mărfurile importate au provenit din alte state membre ale Uniunii Europene. Germania, Ungaria, Polonia, Țările de Jos și Italia au fost principalii parteneri comerciali ai României.

Carnea, fructele și nucile comestibile, precum și produsele lactate s-au aflat în fruntea categoriilor de produse agroalimentare aduse din străinătate.

Exporturile au crescut cu 22%

Există însă și o evoluție favorabilă. Exporturile agricole ale României au crescut anul trecut cu 22%, până la 14,3 miliarde de dolari, pe fondul unei producții agricole mai mari.

Avansul exporturilor a redus aproape la jumătate deficitul comercial agroalimentar, până la aproximativ 1,9 miliarde de dolari. România continuă să exporte în special cereale, semințe oleaginoase, animale vii și preparate din cereale.

Exportăm materii prime și importăm produse procesate

Problema este structura schimburilor comerciale. România exportă în principal produse agricole cu un grad redus de procesare și importă alimente cu o valoare adăugată mai mare.

Vindem grâu și cumpărăm biscuiți. Exportăm porumb și aducem din străinătate carne procesată. Vindem semințe și importăm produse finite, ambalate și pregătite pentru rafturile magazinelor.

O parte importantă a câștigului obținut din procesare, ambalare și comercializare rămâne astfel în afara României. Dezvoltarea industriei alimentare locale ar putea reduce dependența de importuri și ar permite valorificarea mai profitabilă a producției agricole românești.

Românii caută promoțiile și produsele mai ieftine

Comportamentul consumatorilor s-a schimbat, la rândul său. Inflația și scumpirile i-au făcut pe români mai atenți la promoții, reduceri și mărcile proprii ale supermarketurilor.

Prețul și raportul calitate-preț cântăresc tot mai greu în alegerea produselor, iar marile lanțuri comerciale răspund prin extinderea gamelor de alimente mai accesibile.

Presiunea asupra bugetelor este considerabilă. Potrivit unui raport USDA, în primul trimestru din 2025, o familie din România cheltuia în medie aproximativ 32% din venituri pentru alimente și băuturi.

Deși România avea în 2025 unele dintre cele mai mici prețuri la alimente din Uniunea Europeană, cu aproximativ 21% sub media comunitară, ponderea ridicată a cheltuielilor pentru mâncare face ca orice scumpire să se simtă imediat în bugetul unei familii.

România are unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din Europa și exportă recolte importante. Cu toate acestea, la raft cumpărăm tot mai multe produse din import. Nu pentru că țara nu poate produce suficient, ci pentru că procesează prea puțin din materia primă pe care o obține.