Investigație The Guardian: Turiști cazați în clădiri cu risc seismic ridicat la București. Un apartament se închiriază cu 100 de euro pe noapte

O analiză realizată de publicația britanică The Guardian arată că sute de turiști care vizitează Bucureștiul se cazează, fără să știe, în apartamente aflate în clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, considerate vulnerabile la prăbușire în cazul unui cutremur major. Cel puțin 207 astfel de proprietăți erau promovate la sfârșitul lunii mai pe Airbnb și Booking.com, deși închirierea lor este interzisă prin lege.

Datele puse la dispoziția The Guardian de Re:Rise, organizație românească specializată în reducerea riscului seismic, indică faptul că cele 207 apartamente puteau găzdui, împreună, peste 1.000 de turiști în fiecare noapte.

Dintre acestea, 116 erau listate pe Booking.com, 47 pe Airbnb, iar alte 44 apăreau pe ambele platforme. Toate se aflau în imobile încadrate în clasa de risc seismic RsI, cea mai ridicată categorie de risc.

Bucureștiul, cea mai vulnerabilă seismic capitală din Uniunea Europeană

Bucureștiul este considerat cea mai vulnerabilă seismic capitală din Uniunea Europeană. Orașul a fost afectat de două cutremure majore în ultimul secol.

Cel mai recent, produs în 1977, a provocat moartea a peste 1.500 de persoane, rănirea altor peste 10.000 și prăbușirea a 32 de clădiri în mai puțin de un minut, arată The Guardian.

Experții avertizează că un nou cutremur puternic este inevitabil și că pagubele ar putea fi mai mari decât în trecut, deoarece numeroase clădiri din Capitală s-au degradat structural în ultimele decenii.

În 2024, România a interzis atât închirierea pe termen scurt, cât și pe termen lung a locuințelor din clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI. În București există cel puțin 404 asemenea imobile, iar încălcarea interdicției poate fi sancționată cu amenzi cuprinse între 1.000 și 2.000 de euro.

Numărul real al spațiilor de cazare nesigure ar putea fi însă mult mai mare, întrucât doar o parte dintre clădirile orașului au fost expertizate oficial.

Turiștii nu sunt avertizați asupra riscului

Riscul seismic este rareori menționat în anunțurile de cazare. Nici Airbnb, nici Booking.com nu le solicită proprietarilor să precizeze dacă imobilele în care se află apartamentele sunt sigure din punct de vedere structural.

„Am încercat toate variantele posibile pentru a alerta platformele în legătură cu această problemă, dar ni s-a spus că responsabilitatea le aparține proprietarilor, nu platformelor”, a declarat pentru The Guardian Matei Sumbasacu, inginer structurist și fondator al Re:Rise.

Ana Todor, care în 2025 a rezervat prin Airbnb două apartamente aflate în clădiri RsI, spune că proprietarii și platformele se bazează pe faptul că oaspeții nu verifică atent reglementările.

„Când am ajuns acolo, clădirea arăta îngrozitor din exterior și nu mi-a dat deloc un sentiment de siguranță”, a povestit aceasta.

„Descrierile care minimalizează pericolul sunt ca un plasture pus peste o fisură adâncă”, a adăugat Ana Todor.

Femeia spune că nu știa că închirierea unor apartamente în astfel de clădiri este ilegală și că, în prezent, verifică mai atent starea și amplasarea imobilului înainte de a face o rezervare.

„Cu cât am aflat mai multe, cu atât anxietatea mea a crescut. De fiecare dată când merg acum la București nu dorm bine deloc. Sunt permanent în alertă”, a mărturisit aceasta.

Apartamente de 100 de euro pe noapte, în clădiri cu risc seismic

Unul dintre anunțurile identificate de The Guardian și Re:Rise pe Airbnb promova un apartament cu două dormitoare din zona Pieței Universității, descris drept o locuință „de designer”.

Cazarea costa aproximativ 100 de euro pe noapte și putea primi până la șase persoane. O familie care a stat acolo în luna octombrie a scris într-o recenzie că imobilul era „vechi și pare dubios din exterior”.

Potrivit analizei, un proprietar cu statut de „superhost” avea 25 de proprietăți listate pe Airbnb, dintre care cel puțin șase se aflau în clădiri cu cel mai ridicat nivel de risc seismic.

Un apartament dintr-un imobil RsI din Piața Romană era prezentat ca o combinație de „farmec clasic și confort modern, perfectă atât pentru călătorii de afaceri, cât și pentru vacanțe”.

Numărul real al locuințelor turistice din clădiri RsI ar putea fi mai mare, deoarece analiza a inclus doar proprietățile ale căror adrese au putut fi confirmate.

Dintre anunțurile verificate, numai două precizau că apartamentele se află în clădiri cu risc seismic ridicat. Chiar și în aceste cazuri, pericolul era minimalizat.

Într-un anunț, proprietarul menționa că imobilul „poate apărea în clasificări seismice mai vechi”, susținând că situația este „obișnuită în cazul clădirilor istorice din centrul orașului” și că imobilul este „locuit și întreținut în mod regulat”.

Un alt anunț nu menționa direct riscul. În prezentarea în limba engleză a proprietarului apărea însă o propoziție în limba română care preciza că imobilul are „bulină”, fără să explice turiștilor străini ce înseamnă acest avertisment.

Avertismentul de la intrare, greu de înțeles pentru străini

Clădirile încadrate în clasa RsI trebuie să aibă deasupra intrării un simbol sub forma unei buline roșii, însoțit de un mesaj în limba română care avertizează că imobilul a fost expertizat și încadrat în clasa I de risc seismic.

Pentru majoritatea vizitatorilor străini, avertismentul este practic inutil dacă aceștia nu cunosc limba română, atrag atenția activiștii.

După ce a încercat să avertizeze Airbnb și Booking.com, organizația Re:Rise a decis să îi informeze direct pe turiști. Voluntarii au lipit autocolante greu de îndepărtat pe cutiile în care sunt păstrate cheile apartamentelor turistice din clădirile RsI.

Fiecare autocolant conține un cod QR care îi direcționează pe turiști către un site cu informații despre riscul seismic al clădirii în care urmează să se cazeze.

„Statul ar putea să se adreseze direct platformelor și să le oblige să acționeze. Principala instituție responsabilă pentru cei care vizitează orașul este Primăria Capitalei”, a afirmat Matei Sumbasacu.

„Fiecare trebuie să aibă grijă de propria curte, dar autoritățile au fugit întotdeauna de această responsabilitate”, a adăugat el.

Primăria spune că polițiștii verifică doar în urma sesizărilor

Primăria Capitalei a transmis că Poliția Locală efectuează controale numai după primirea unor sesizări. Instituția a precizat că, în luna ianuarie, a informat Ministerul Turismului despre legea care interzice închirierea locuințelor din clădirile RsI, astfel încât prevederea să fie luată în considerare în procesul de autorizare.

„A fost organizată o campanie de informare pentru proprietarii apartamentelor și ai clădirilor incluse pe lista imobilelor încadrate în clasa de risc seismic RsI. Au fost transmise aproximativ 3.000 de notificări”, a precizat Primăria Capitalei.

Un reprezentant Airbnb a declarat pentru The Guardian că siguranța reprezintă o prioritate pentru companie.

„Tratăm cu seriozitate probleme precum aceasta. În prezent, investigăm situația pe baza informațiilor disponibile, pentru a putea lua măsurile corespunzătoare”, a transmis platforma.

La rândul său, un reprezentant Booking.com a precizat că proprietarii trebuie să cunoască și să respecte legislația locală.

„Partenerii noștri din sectorul cazărilor trebuie să se asigure că își cunosc obligațiile și că acționează în conformitate cu toate legile locale. Avem o procedură solidă prin care autoritățile pot raporta proprietățile în legătură cu care există îngrijorări”, a transmis compania.

Doar 35 de clădiri consolidate după adoptarea legislației

Bucureștiul a primit peste două milioane de vizitatori în 2025, mai mult decât orice alt oraș din România, potrivit Institutului Național de Statistică.

O mare parte a infrastructurii Capitalei rămâne însă expusă unui risc seismic ridicat. Pe lângă locuințele private, printre clădirile vulnerabile se numără școli, sedii administrative, teatre și stații de pompieri.

Lucrările de consolidare începute după cutremurul din 1977 au fost oprite după ce Nicolae Ceaușescu a redirecționat fondurile către construirea Casei Poporului, actualul Palat al Parlamentului.

De la adoptarea legislației privind consolidarea clădirilor, în 1994, numai 35 de imobile din București au fost consolidate.

O evaluare de risc realizată în 2022 de Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență estima că un cutremur major ar putea avaria grav aproximativ 23.000 de clădiri, ar putea provoca moartea a circa 6.500 de persoane și rănirea gravă a altor 16.000.