STUDIU: Creșterea cazurilor de cancer la tineri ar putea fi explicată printr-o „îmbătrânire biologică” mai rapidă

Generațiile mai tinere ar putea îmbătrâni mai rapid decât cele anterioare, iar acest lucru ar putea fi legat de creșterea cazurilor de cancer cu debut timpuriu, sugerează un nou studiu, conform Live Science.

În ultimii ani s-au înregistrat creșteri ale ratelor unor tipuri de cancer la adulții sub 50 de ani, inclusiv cancerul de sân, colorectal, renal și uterin. Un articol din 2023 arată că aceste diagnostice de cancer cu debut timpuriu au crescut cu 25% la nivel global între 1990 și 2019, iar oamenii de știință încă investighează motivele.

„Tendința de creștere a cancerelor la vârste mai tinere este foarte reală și nu se datorează pur și simplu unei diagnosticări mai eficiente sau depistării în stadii mai timpurii”, a spus dr. Jyoti Nangalia, hematolog și cercetător în oncologie la Wellcome Sanger Institute din Marea Britanie, care nu a participat la noul studiu. „Este posibil să fim expuși la noi factori cancerigeni sau ca mecanismele noastre de apărare împotriva acestora să fie cumva alterate”, a declarat ea pentru Live Science.

Noul studiu, publicat pe 22 iunie în revista Nature Medicine, sugerează că generațiile mai tinere ar putea avea un „decalaj” mai mare între vârsta cronologică și vârsta biologică – o măsură a ritmului în care țesuturile și sistemele corpului îmbătrânesc – decât generațiile mai vechi. Acest decalaj mai mare la adulții tineri pare să fie asociat cu un risc mai ridicat de cancer la vârste fragede.

Studiul nu poate demonstra că îmbătrânirea biologică mai rapidă cauzează cancerul cu debut timpuriu, dar oferă indicii noi pentru oamenii de știință care încearcă să înțeleagă acest fenomen îngrijorător.

„Este într-adevăr un studiu de tip proof-of-concept (dovadă de concept)”, a declarat coautoarea Yin Cao, epidemiolog molecular și clinic la Facultatea de Medicină a Universității Washington și Siteman Cancer Center, pentru Live Science.

Tendințe îngrijorătoare ascunse în date complexe

Vârsta cronologică este simplă: numărul de ani trecuți de la naștere. În schimb, „vârsta biologică” poate varia mult de la o persoană la alta. Acest termen general include o serie de indicatori, inclusiv markeri din ADN și din sânge, adesea măsurați prin „ceasuri de îmbătrânire”, care încearcă să determine dacă organismul funcționează ca unul mai „bătrân” decât vârsta reală.

Oamenii de știință folosesc din ce în ce mai mult aceste măsurători pentru a înțelege de ce unele persoane sunt mai predispuse la boli asociate îmbătrânirii. Pentru a verifica dacă există o legătură între vârsta biologică și creșterea cazurilor de cancer timpuriu, studiul a analizat date de la peste 150.000 de adulți din UK Biobank, un proiect pe termen lung care urmărește sănătatea a aproximativ jumătate de milion de adulți din Marea Britanie din anii 2000.

Participanții au oferit probe de sânge, iar mulți au fost deja evaluați pentru markeri ai îmbătrânirii biologice. Cercetătorii au introdus aceste date în modelul PhenoAge, un model statistic care estimează „diferența de vârstă” la o anumită vârstă cronologică.

„Abordarea tradițională se concentrează pe factori individuali de risc”, a spus Cao. „Noi încercăm să vedem dacă putem folosi aceste biobănci pentru a identifica o amprentă biologică ce reflectă multiple expuneri asociate riscului de cancer”.

Analiza a arătat un tipar îngrijorător: participanții născuți între 1965 și 1974 aveau un decalaj mai mare de vârstă biologică decât cei născuți între 1950 și 1954, la aceeași vârstă cronologică. Diferența era de aproximativ 0,23 deviații standard.

Cercetătorii au aplicat aceeași metodă și pe aproximativ 10.000 de participanți din programul american All of Us. Acolo, persoanele născute între 1990 și 1999 aveau un decalaj mai mare cu aproximativ 0,92 deviații standard față de cei născuți între 1965 și 1969.

Un alt model de îmbătrânire bazat pe sânge, Klemera-Doubal, a arătat rezultate similare, deși mai slabe.

Tendință reală sau iluzie statistică?

În grupul de participanți UK Biobank, persoanele cu un decalaj mai mare aveau un risc mai ridicat de cancer solid cu debut timpuriu, în special cancer pulmonar, gastrointestinal și uterin. Cei din grupul cu cea mai accelerată îmbătrânire biologică aveau un risc cu aproximativ 15% mai mare.

Analize suplimentare au arătat că un sistem imunitar „mai îmbătrânit” era asociat cu risc crescut de cancer pulmonar, iar țesutul adipos îmbătrânit era asociat cu risc crescut de cancer colorectal.

Totuși, cercetătorii subliniază că studiul nu dovedește cauzalitatea. Rezultatele trebuie confirmate în alte populații, iar metodele de estimare a vârstei biologice sunt încă relativ noi și nu sunt complet înțelese.

„Problema principală este corelația versus cauzalitatea”, a spus Nangalia. „Oricum, este util fie ca instrument de monitorizare a sănătății populației, fie ca sursă de indicii despre mecanismele cancerului”.

Cercetătoarea Yin Cao speră ca această abordare să devină un instrument util pentru înțelegerea creșterii cazurilor de cancer la tineri: „Sperăm că acesta este doar un punct de plecare.”