Două scenarii la Cotroceni: guvern PSD sau formula PNL-USR-UDMR. Niciuna nu are drum liber spre învestire

După aproape două luni de criză politică, Palatul Cotroceni pare să fi intrat în faza deciziei. Consultările conduse de președintele Nicușor Dan au confirmat că, în acest moment, nu există o majoritate naturală în Parlament.

Pe masa negocierilor au rămas două scenarii: un guvern minoritar condus de PSD sau o formulă minoritară de centru-dreapta, susținută de PNL, USR, UDMR și grupul minorităților naționale.

Constituția îi cere președintelui să consulte partidele parlamentare înainte de desemnarea candidatului pentru funcția de premier și să încerce conturarea unei majorități.

În lipsa unei formule clare, șeful statului poate desemna persoana despre care consideră că are cele mai mari șanse să obțină votul Parlamentului.

Surse politice susțin că Nicușor Dan își dorește o soluție rapidă. Pentru asta însă, partidele trebuie să negocieze mai întâi o înțelegere în Parlament, pe care apoi să o prezinte președintelui.

Prima variantă discutată intens este cea a unui guvern minoritar PSD. Social-democrații sunt cel mai mare partid din Parlament, cu aproximativ 128-130 de mandate, iar printre numele vehiculate pentru funcția de premier se află Sorin Grindeanu și Alexandru Rogobete.

Un astfel de executiv ar avea însă nevoie de sprijinul PNL, UDMR și al minorităților naționale, atât pentru votul de învestitură, cât și pentru adoptarea ulterioară a proiectelor importante.

A doua variantă este susținută de o parte a liberalilor și de USR: un guvern minoritar PNL-USR-UDMR-Minorități. Problema este însă matematica parlamentară.

Cele patru grupuri ar aduna aproximativ 181 de voturi: 73 de la PNL, 59 de la USR, 32 de la UDMR și 17 de la grupul minorităților naționale. Pentru învestirea unui guvern sunt necesare 233 de voturi, ceea ce înseamnă că ar mai lipsi aproximativ 52.

Aceste voturi ar putea veni fie de la PSD, printr-o formă de tolerare parlamentară, fie din negocieri cu parlamentari independenți și grupuri mai mici. În lipsa unui astfel de sprijin, guvernul de centru-dreapta riscă să fie respins chiar la votul din Parlament.

România a mai avut guverne minoritare. Cabinetul Tăriceanu a funcționat între 2007 și 2008 fără o majoritate formală, iar unele cabinete tehnocrate au rezistat prin negocieri permanente cu partidele parlamentare.

Contextul actual este însă mai dificil. Viitorul guvern va trebui să reducă deficitul bugetar, să deblocheze fonduri europene și să îndeplinească jaloanele din PNRR. Măsurile economice nepopulare ar fi greu de trecut prin Parlament fără o susținere politică solidă.

Surse politice spun că președintele caută, în primul rând, o formulă care să ofere stabilitate, chiar dacă aceasta nu respectă perfect logica ideologică. Indiferent cine va primi mandatul de premier, viitorul executiv va depinde de compromisuri parlamentare.

Miza nu mai este doar cine ajunge la Palatul Victoria, ci dacă România poate avea un guvern capabil să reziste dincolo de următorul vot din Parlament.