Natura, prioritară pe Via Transilvanica | O porţiune din traseu a fost modificată pentru a evita şoselele

Via Transilvanica, cel mai cunoscut traseu de drumeție de lungă distanță din România, continuă să se dezvolte și să se modifice astfel încât experiența de călătorie să fie cât mai frumoasă. Mai mult prin natură și cât mai puțin pe drumurile asfaltate și circulate. Segmentul dintre Bistrița și Jeica tocmai ce a fost modificat și inaugurat.

Voluntari, ghizi și drumeți au parcurs nouă variantă de traseu. Cei aproape opt kilometri din 25 relocați pornesc de lângă Bistrița și se opresc la Biserica Evanghelică din Herina. Aici e și bornă care marchează noul segment al traseului.

Echipa Via Transilvanica încearcă să valorifice mai multe poteci, drumuri agricole și zone cu valoare naturală sau culturală.

Drumețîi trec astfel pe lângă obiective importante ale zonei. Biserica monument de la Herina și muzeul rural în care sunt păstrate sute de obiecte care spun povestea satului de altădată.

Pe Via Transilvanica se întâlnesc români și străini. Unii pe jos, alțîi pe bicicletă. Diversitatea peisajelor și contactul cu oamenii locului le transformă călătoria într-o experiență aparte. Cristian, Abel și Johann vin din Austria pentru această experiență.

Voluntari și localnici îi ajută mereu pe drumeți cu informații, apă, reparații sau transport.

Alin Uşeriu – preşedintele Asociaţiei Tăşuleasa Social: Noi urmărim în ultima vreme să fie cel mai frumos traseu din lume. E cel mai bine marcat traseu de lungă distanță din lume. Ospitalitatea e una din cele mai prețioase resurse pe care le are țara. Via Transilvanica de la bun început a fost gândit că un proiect social. Acum avem peste 1000 de părinți de drum care au grijă de traseu Sunt oameni care repară biciclete, sunt oameni care fac taximetrie, sunt oameni care pun câte ceva la poartă fructe sau apă.

Via Transilvanica are azi aproape 1.400 de kilometri și traversează România de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin.