Generaţia cu experienţă, generaţia respinsă | Românii cu 30 de ani de experiență, etichetați ”supracalificați”

Peste 4 milioane de români au astăzi între 50 și 59 de ani, iar o parte tot mai mare dintre ei se confruntă cu o problemă paradoxală pe piața muncii: sunt respinși la angajare nu pentru că nu ar avea experiență, ci pentru că ar avea prea multă. Termenul folosit frecvent de angajatori este „supracalificat”.

Potrivit datelor analizate de publicația „Adevărul”, generațiile născute între 1967 și 1976 – anii „decrețeilor” – numără peste 4,3 milioane de persoane, multe dintre ele aflate acum la vârsta la care mai au 10-15 ani până la pensie, dar trebuie să își găsească un nou loc de muncă.

Situația este cu atât mai sensibilă cu cât România se confruntă deja cu probleme structurale pe piața muncii. Conform datelor Eurostat, rată de ocupare pentru persoanele între 55 și 64 de ani în România este de aproximativ 53%, sub media Uniunii Europene, care depășește 62%. Cu alte cuvinte, un număr semnificativ de români cu experiență rămân în afară pieței muncii exact în perioada în care ar putea contribui încă un deceniu la economie.

Explicațiile sunt multiple. Specialistul în resurse umane Doru Șupeală spune, într-o analiză pentru „Adevărul”, că fenomenul este unul „uriaș la nivel național”. Generația decrețeilor a crescut într-un mediu extrem de competitiv, iar mulți dintre acești profesioniști au 25-30 de ani de experiență. Tocmai această experiență devine uneori o problemă: „când vin la interviu, se întâmplă că ei să știe mai mult decât șefii lor”, explică expertul.

În realitate, spun specialiștii, termenul „supracalificat” ascunde adesea alte temeri ale angajatorilor. Consilierul de carieră Mihaela Ciuraru afirmă pentru „Adevărul” că în spatele acestei etichete pot stă presupuneri despre salarii mai mari, dificultăți de adaptare sau chiar prejudecăți legate de vârstă. De multe ori, piața muncii caută o „fereastră ideală” aproape imposibilă: angajați nici prea tineri, fără experiență, dar nici prea experimentați.

Contextul economic complică și mai mult situația. Potrivit INS, România avea la finalul lui 2025 peste 460.000 de șomeri, iar restructurările din industrie, IT sau servicii au adus în căutarea unui job inclusiv profesioniști seniori. În același timp, companiile sunt presate să reducă costurile, iar angajații cu experiență sunt percepuți că fiind mai scumpi decât cei aflați la început de carieră.

Fenomenul este amplificat și de schimbările tehnologice. Valul de automatizare și inteligență artificială determină companiile să restructureze echipe, iar unele preferă angajați mai tineri, considerați mai ușor de adaptat la noile tehnologii. Totuși, experții avertizează că această abordare poate fi greșită. Experiența acumulată de profesioniștii seniori poate aduce stabilitate, leadership și capacitate de decizie, elemente esențiale pentru performanța organizațiilor.

Specialiștii în resurse umane spun că soluțiile există, dar presupun o schimbare de mentalitate. Candidații cu experiență sunt sfătuiți să își adapteze prezentarea profesională, să evidențieze competențele cheie și să fie deschiși la recalificare sau reconversie profesională.

În același timp, angajatorii sunt încurajați să evalueze candidații după performanță și competențe, nu după vârstă.

Pentru economia României, miza este uriașă: milioane de oameni aflați la apogeul experienței profesionale pot deveni fie o resursă strategică, fie o generație lăsată pe marginea pieței muncii.