Românii intră mai târziu în câmpul muncii și ies mai repede decât aproape toți europenii

Românii intră mai târziu în câmpul muncii și ies mai repede decât aproape toți europenii. Rezultatul? România are, oficial, cea mai scurtă viață profesională din Uniunea Europeană. Un român muncește, în medie, doar 32,7 ani – cu aproape cinci ani mai puțin decât media europeană.

Datele publicate de Eurostat arată că media Uniunii Europene este de 37,5 ani, iar în fruntea clasamentului se află Țările de Jos, unde oamenii lucrează, în medie, 44 de ani, urmate de Suedia și Danemarca, cu peste 42 de ani. România rămâne pe ultimul loc pentru al patrulea an consecutiv.

Diferențele sunt vizibile și între femei și bărbați. În România, bărbații au o viață profesională medie de 36 de ani, iar femeile de doar 29,1 ani, cu peste șase ani sub media europeană.

Specialiștii explică această situație prin participarea redusă a femeilor pe piața muncii, perioadele dedicate îngrijirii copiilor și lipsa serviciilor de sprijin în multe zone ale țării. Explicațiile sunt însă mai ample. România are una dintre cele mai mici rate de ocupare din Uniunea Europeană, un număr mare de tineri care intră târziu pe piața muncii, pensionări anticipate în anumite categorii profesionale, dar și o economie informală încă importantă.

La toate acestea se adaugă migrația externă și problemele de sănătate care reduc durata vieții active.

Paradoxul este că, deși muncim mai puțini ani, România se confruntă cu un deficit major de forță de muncă. Angajatorii caută zeci de mii de salariați, iar economia resimte lipsa personalului calificat în construcții, transporturi, industrie, sănătate și servicii.

O viață profesională mai scurtă înseamnă mai puțini contribuabili, presiune mai mare pe sistemul public de pensii și dificultăți tot mai mari pentru economie.

Economiștii spun că soluțiile nu înseamnă doar prelungirea vieții profesionale, ci și intrarea mai rapidă a tinerilor pe piața muncii, creșterea ocupării în rândul femeilor, reducerea muncii la negru și investiții în sănătate și educație.

Altfel spus, provocarea României nu este doar să trăim mai mult, ci și să putem munci mai mult, în condiții mai bune.