4 martie 1977 – 56 de secunde care au îngrozit România. Cât de pregătiți suntem pentru un mare cutremur 49 de ani mai târziu

Seismul din 4 martie 1977, cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. Epicentrul cutremurului s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la adâncimea de 94 de kilometri, iar unda de şoc s-a resimţit în aproape toată regiunea balcanică, iar în nord, s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a afectat, de asemenea, Bulgaria. Despre cât de pregătiți suntem azi de un potențial mare cutremur a vorbit în direct la TVR Info purtătorul de cuvânt al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Bogdan Toma.

“Această ciclicitate (a producerii cutremurelor, n.r) este doar în mentalul colectiv, nu putem să anticipăm și nu a reușit nimeni în această lume să anticipeze cu exactitate când se va mai produce un alt seism. Vă pot spune că din fericire cu perioada la care faceți referire cu anul 1977, suntem mult mai dezvoltați în ceea ce privește informațiile și cum să putem să ne pregătim pentru un astfel de scenariu negativ. Din anul 2017, Departamentul pentru Situații de Urgență a înființat Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență, în care populația își poate forma deprinderile necesare pe mai multe situații de urgență, nu numai pe cutremur. Vorbim de niște ghiduri prin care populația se poate pregăti atât înainte, în timpul, cât și după producerea unei situații de urgență“, a declarat Bogdan Toma, la TVR Info.

Populația se poate informa și pregăti pentru posibilitatea producerii unui cutremur accesând site-ul fiipregatit.ro.

“Populația se poate pregăti, accesând ghidul de pe platforma fiipregătit.ro, și este foarte important ca noi să ne pregătim înainte de producerea unei situații de urgență. Pentru că cu cât ne pregăm mai mult, cu atât suntem mai rezilienți. Cu cât ne pregătim mai mult, cu atât putem să venim în sprijinul echipajelor de intervențe care, după cum bine știți, în orice țară din lumea aceasta, sunt limitate. Făcând această pregătire înainte – cu familia, cu copiii, la școală, peste tot, noi venim în sprijinul echipajelor de intervenție și mai mult, formându-ne deprinderile necesare unor astfel de situații nedorite, putem să venim și în sprijiniu celorlalți locuitori, de exemplu, ai blocului unde locuim. Pentru că, fie că suntem conștienți sau nu suntem conštienți, noi ca populație, suntem prima forță de intervenție la locul unei calamități.”

4 martie 1977, 56 de secunde de groază

Energia distructivă a cutremurului din 4 martie a fost egală cu cea a 10 bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima, spun specialiştii, şi a fost eliberată din adâncul pământului. Au fost 56 de secunde de groază, care au lăsat în urmă un adevărat dezastru. În Bucureşti, 33 de blocuri au căzut și 1.424 de oameni au murit.

Bilanțul la nivelul țării a ajuns la 1.570 de vieți pierdute. 11.275 de persoane au fost rănite. 32.900 de locuinţe s-au prăbuşit, 35.000 de familii au rămas fără adăpost. Circa 760 de unităţi economice au fost afectate.

Din centrul Bucureştiului au dispărut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Multe alte clădiri s-au prăbuşit în tot oraşul. Dintre cele 33 de clădiri înalte prăbuşite atunci, 28 erau construite înainte de 1940.

 Nicolae Ceaușescu s-a întors a doua zi din turneul pe care îl făcea în Africa și a dat ordin ca orașul să fie curățat în cel mult o lună.

Pagubele României s-au ridicat la echivalentul a două miliarde de dolari.

În afară de capitala ţării, cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti, cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani, poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.

Pe lângă pierderile de vieţi omeneşti, cutremurul a produs şi dispariţia multor monumente de arhitectură. Pierderile economice înregistrate s-au ridicat la aproximativ două miliarde de dolari, cifră neconfirmată de autorităţile vremii.

România a mai fost lovită de un cutremur  devastator şi pe 10 noiembrie 1940.  Vrancea s-a mișcat la 7,7 magnitudine pe Richter. Efectele au fost devastatoare în Moldova și Muntenia, inclusiv în Bucuresti. O mie de oameni au murit și alți 4.000 au fost răniți.

În istorie şi-a câştigat titlul de “cel mai distrugător cutremur din ultimii 200 de ani” cel din 1802. A avut 7,9 magnitudine pe Richter şi a ras zone întregi din Capitală, dar şi din Moldova.

În timpul unui cutremur:

• – păstrați-vă calmul, nu intrați în panică;
• – dacă vă aflați în interior, nu vă apropiați de ferestre, îndepărtaţi-vă de pereții exteriori sau obiectele grele care vă pot vătăma;
• – protejați-vă sub mobilier solid – birou, masă, pupitru în cazul elevilor -, sub o grindă de rezistență sau lângă un perete interior de rezistență, sub tocul ușii;
• – adoptați o poziție ghemuit, sub sau lângă un corp de mobilier solid;
• – închideți sursele de foc;
• – dacă sunteți afară, rămâneți departe de clădiri, feriți-vă de tencuieli, cărămizi, coșuri, parapete, cornișe, geamuri, care de obicei se pot prăbuși în stradă;
• – în cazul în care  sunteți în autoturism, opriți-vă într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje, linii electrice aeriene și rămâneţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric căzute.
• – dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun, stați pe loc până se termină mișcarea seismică. Nu vă îmbulziți la coborâre.
• – dacă vă aflaţi în metrou, păstrați-va calmul și ascultați recomandările personalului trenului;
• – folosiți telefoanele doar în caz de urgență, pentru a nu ține liniile ocupate. Este important să se poată comunica.

Ce să NU faceţi în caz de cutremur:

• – nu ieşiţi şi nu alergați pe scări, nu utilizați liftul, nu săriți pe fereastră; dacă puteți, deschideți ușa spre exterior, în vederea eventualei evacuări după terminarea seismului;
• – evitați aglomerația;
• – nu folosiți chibrituri, brichete, echipamente electrice, până nu sunteți siguri că nu există scurgeri de gaze.