Europa intră într-un an electoral decisiv: alegerile din 2026 pot schimba echilibrul de putere în UE

Europa se află într-un an electoral definitoriu, într-un moment de tensiune geostrategică și polarizare politică. Războiul din Ucraina, crizele economice și migrația rămân teme centrale, iar voturile din 2026 ar putea remodela raportul de putere în UE și politica la nivel european.

Calendarul electoral european a început cu alegerile prezidențiale din Portugalia, unde primii doi candidați s-au calificat pentru turul al doilea, programat pe 8 februarie. Socialistul António José Seguro a obținut 31,1% din voturi în primul tur, iar liderul populist de extremă dreapta André Ventura, al formațiunii Chega, a luat aproximativ 24%.

Este doar a doua oară în istoria Portugaliei moderne când scrutinul prezidențial se duce în turul al doilea, semn al fragmentării politice profunde și al ascensiunii partidelor populiste. Ventura, la conducerea partidului Chega, înființat în 2019, a transformat formațiunea într-un actor major: al doilea cel mai mare partid din Parlamentul de la Lisabona după ultimele alegeri legislative.

La 12 aprilie 2026, maghiarii vor decide viitorul lui Viktor Orbán, premier din 2010, într-un scrutin considerat crucial pentru viitorul politicii iliberale a țării. Sondajele recente arată un avans al opoziției conduse de partidul Tisza, care a atras un sprijin semnificativ în rândul alegătorilor nemulțumiți de guvernarea Fidesz și de capturarea statului de către putere.

Pe fondul criticilor privind statul de drept și suspendarea finanțărilor europene, lupta pentru Parlamentul de la Budapesta va avea implicații majore asupra negocierilor la nivelul UE, de la sancțiuni împotriva Rusiei la fondurile de coeziune.

În Germania, cinci landuri urmează să organizeze alegeri regionale în 2026: Baden-Württemberg și Renania-Palatinat în martie, precum și trei landuri din estul Germaniei, în septembrie. În două dintre acestea, Alternativa pentru Germania (AfD), considerată extremistă, este principala forță politică, în special în Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Inferioară, unde sondajele o plasează înaintea partidelor tradiționale. Acest lucru ar putea influența viața politică federală și viitoarele coaliții de guvernare.

Suedia va organiza alegeri generale pe 13 septembrie, într-un context marcat de creșterea violenței urbane și de dezbateri intense pe tema imigrației și a politicilor energetice, în timp ce sprijinul pentru NATO rămâne ridicat. În Danemarca, după pierderea capitalei Copenhaga de către social-democrați, premierul Mette Frederiksen se confruntă cu o coaliție fragilă și cu riscul de a fi învinsă la scrutinul din 2026, în parte din cauza disputelor legate de Groenlanda.

Letonia și Slovenia își vor alege parlamentele în 2026. În Letonia, Alianța Națională conservatoare este în fruntea sondajelor, după un mandat de centru-dreapta. În Slovenia, fragmentarea politică face dificilă formarea unei majorități stabile, ceea ce ar putea duce la negocieri de coaliție complicate.

Bulgaria se pregătește pentru alegeri parlamentare anticipate, după căderea guvernului în urma protestelor masive din decembrie 2025, alimentate de nemulțumiri legate de corupție și influența oligarhică. Situația politică rămâne tensionată, iar un nou scrutin ar putea duce la continuarea instabilității, dacă nu se formează o majoritate durabilă.

2026 este un an electoral crucial în Europa, cu alegeri care testează puterea partidelor tradiționale și ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta, într-un moment în care blocul comunitar este supus unor presiuni economice și de securitate fără precedent. Aceste voturi vor influența politica europeană în anii următori, de la sprijinul pentru Ucraina la prioritățile interne privind migrația, economia și coeziunea socială.