Donald Trump a anunțat că va introduce, de la 1 februarie, o taxă vamală suplimentară de 10% asupra importurilor din opt țări europene pe care le acuză că se opun planului său de preluare a Groenlandei.
Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu se ajunge la un acord. Țările vizate sunt Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Țările de Jos și Finlanda.
Consilierul pentru securitate internă al președintelui american a explicat de ce Groenlanda este esențială pentru securitatea națională a Statelor Unite.
Stephen Miller, consilier pentru securitate internă, Casa Albă: Noul domeniu al competiției internaționale va fi competiția polară. Acolo sunt cheltuite din ce în ce mai multe resurse de către adversarii și rivalii națiunii noastre, capacitatea de a controla mișcarea, navigația, rutele de deplasare în regiunile polare antarctice. Vor să cheltuim sute de miliarde de dolari apărând un teritoriu pentru ei, care este cu 25% mai mare decât Alaska, pe cheltuiala 100% americană.
Analiștii spun că retorica administrației Trump susține obiectivele de politică externă și de securitate ale Rusiei și Chinei mai mult decât interesele naționale ale Statelor Unite.
Sandis Sraders, Organizația Transatlantică Letonă: Cooperarea dintre Uniunea Europeană și Statele Unite susține aproximativ 16 milioane de locuri de muncă, atât în Europa, cât și în Statele Unite. Prin politicile sale, Trump face practic tot posibilul pentru a submina această economie – exact lucrul care oferă Americii capacitatea de a fi o putere globală din punct de vedere militar, economic și politic.
Ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene se reunesc astăzi, la Bruxelles, într-o ședință de urgență. Întâlnirea are loc în contextul amenințărilor lansate de președintele american către țările europene care susțin Groenlanda.
„Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, precum și alte țări, timp de mulți ani, nepercepând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi – pacea mondială este în joc!”, notează CNN.
Amenințarea președintelui privind tarifele a fost întâmpinată cu îngrijorare de către liderii europeni, inclusiv ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen, care a declarat că aceasta „vine ca o surpriză” după o „întâlnire constructivă” cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio la începutul acestei săptămâni. Între timp, legislatorii Uniunii Europene au solicitat suspendarea acordului comercial încheiat anul trecut între UE și Statele Unite.
Trump a avertizat, de asemenea, într-o postare pe rețelele de socializare că desfășurarea de personal militar al națiunilor europene în Groenlanda reprezintă „o situație foarte periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei noastre”.
Deși nu este neapărat neobișnuit ca țările NATO să trimită resurse militare pentru exerciții în Groenlanda, momentul ales reprezintă o dovadă semnificativă de sprijin pentru Danemarca și subliniază tensiunile din cadrul alianței transatlantice.
„Suntem de acord cu SUA că trebuie să facem mai mult, deoarece Arctica nu mai este o zonă cu tensiuni reduse”, a declarat Rasmussen într-un comunicat. „Tocmai de aceea, noi și partenerii NATO intensificăm eforturile în deplină transparență cu partenerii noștri americani.”
Trump a adăugat în postarea sa că SUA încearcă să achiziționeze Groenlanda de mai bine de 150 de ani și a susținut că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv „Golden Dome”, fac ca controlul asupra teritoriului să fie deosebit de important.
Declarațiile sale repetate au tensionat relațiile diplomatice dintre SUA și Danemarca, al cărei regat include Groenlanda, un teritoriu autonom cu o largă autonomie și dreptul la autodeterminare, determinând totodată reacții negative din partea statelor membre europene ale NATO.
Tarifele cu care Trump a amenințat ar fi probabil impuse în temeiul Legii privind puterile economice de urgență internaționale, legea pe care președintele a invocat-o în ordine executive anterioare care prevedeau taxe utilizate pentru a supune țările voinței sale.
Se așteaptă ca Curtea Supremă să se pronunțe în următoarele săptămâni cu privire la posibilitatea ca Trump să utilizeze drepturile de urgență acordate prin Legea privind puterile economice de urgență internaționale pentru a impune tarife. Judecătorii s-au arătat sceptici cu privire la utilizarea acestei legi de către administrația Trump, deoarece ea nu menționează nimic despre tarife.
Dacă Trump nu poate utiliza drepturile de urgență pentru a impune tarife, el are la dispoziție alte legi pe care le-ar putea utiliza, dar acestea tind să fie limitate în ceea ce privește domeniul de aplicare și perioada de timp în care pot fi utilizate. Acest lucru ar putea limita utilitatea tarifelor ca instrument de presiune asupra altor țări pentru a-i oferi lui Trump ceea ce dorește, cum ar fi Groenlanda.
Țările amenințate de Trump sunt deja supuse unor tarife de cel puțin 10%. Nu este clar dacă acordurile preexistente cu Regatul Unit și Uniunea Europeană vor înlocui noile tarife. Aceste acorduri, încheiate anul trecut, prevăd o serie de excepții de la tarifele pentru importurile în Statele Unite.
Liderii europeni au criticat rapid amenințările lui Trump, președintele francez Emmanuel Macron calificându-le drept „inacceptabile” și afirmând că Europa va răspunde în mod coordonat dacă acestea vor fi confirmate.
Premierul britanic Keir Starmer a făcut ecou acestor opinii, declarând într-un comunicat: „Aplicarea de tarife aliaților pentru că urmăresc securitatea colectivă a aliaților NATO este complet greșită.”
Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a spus că amenințările nu își au locul între aliați, în timp ce președintele Finlandei, Alexander Stubb, a afirmat că problemele dintre parteneri sunt cel mai bine rezolvate prin dialog, nu prin presiuni.
Președintele Consiliului European, António Costa, a declarat că își coordonează un răspuns comun din partea statelor membre ale Uniunii Europene.
Vorbind din Paraguay, după ce UE și blocul sud-american Mercosur au semnat un acord de liber schimb, Costa a făcut apel la crearea mai multor zone de integrare economică, în locul creșterii tarifelor. „Dacă vrem prosperitate, trebuie să deschidem piețele, nu să le închidem”, a spus el. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a respins la rândul ei tarifele amenințate, afirmând că acestea subminează relațiile transatlantice și „riscă o spirală descendentă periculoasă”.
Bernd Lange, președintele Comisiei pentru comerț a Parlamentului European, a declarat că „o nouă linie a fost depășită” de Trump și a cerut ca lucrările privind acordul comercial UE–SUA, convenit în Scoția, să fie oprite „până când SUA își vor înceta amenințările”.
Manfred Weber, liderul Partidului Popular European, care deține cel mai mare bloc de voturi din Parlamentul European, a declarat că, deși este în favoarea acordului comercial UE–SUA, aprobarea acestuia este „imposibilă în acest stadiu”, având în vedere amenințările lui Trump legate de Groenlanda.
Între timp, protestatarii au ieșit în stradă în Groenlanda și Danemarca față de amenințările lui Trump de a prelua controlul asupra insulei arctice și au cerut ca locuitorilor acesteia să li se permită să își decidă singuri viitorul. În Danemarca, mii de oameni au ieșit în orașele Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense pentru a-și exprima solidaritatea cu populația groenlandeză.
Un protest a început mai târziu în capitala Groenlandei, Nuuk. Chiar înainte de ora 14.00, ora locală, se estima o mulțime de aproximativ 5.000 de persoane, o proporție mare din populația insulei, care numără 56.000 de locuitori. Oamenii fluturau bannere cu mesaje precum „Yankee go home” și „Groenlanda este deja grozavă”.
„Manifestăm față de declarațiile și ambițiile americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit, una dintre organizațiile groenlandeze implicate în organizarea protestelor. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare. Sperăm să putem arăta că suntem mulți cei care susținem Groenlanda.”
În Groenlanda, sâmbătă, protestatarii au fost la fel de sfidători. Întrebată care este mesajul ei pentru președintele SUA, o protestatară din Nuuk a declarat pentru CNN: „Nu suntem de vânzare.” O altă protestatară, pe nume Patricia, a spus: „Am văzut ce face (Trump) în Venezuela și Iran. Nu respectă nimic. Ia pur și simplu ceea ce crede că i se cuvine. Își folosește greșit puterea.”
Un alt protestatar a spus: „Nu acceptăm acest tip de agresiune”, referindu-se la amenințările lui Trump la adresa Groenlandei.
Pe fondul escaladării situației, o delegație americană formată din legislatori din ambele partide a călătorit la Copenhaga pentru a se întâlni cu lideri din Danemarca și Groenlanda.
Într-o conferință de presă de sâmbătă, senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind o posibilă achiziționare a Groenlandei nu a fost constructiv.
Coons și-a exprimat, de asemenea, respectul față de populația indigenă a Groenlandei, spunând jurnaliștilor că este „un loc îndepărtat și dificil de trăit și că populația Groenlandei a reușit să creeze, într-un mediu excepțional de dur, o cultură și un mod de viață care merită un respect profund”.
Liderul minorității din Senat, Chuck Schumer, a declarat sâmbătă într-un comunicat că democrații din Senat vor introduce legislație pentru a bloca tarifele „înainte ca acestea să provoace și mai multe daune economiei americane și aliaților noștri din Europa”.
Chiar și parlamentari din cadrul Partidului Republican și-au exprimat opoziția față de planurile lui Trump privind Groenlanda. Reprezentantul Don Bacon, republican din Nebraska, a declarat pentru CNN că amenințările lui Trump la adresa altor țări NATO sunt „rușinoase”.
„Faptul că Groenlanda se află sub umbrela NATO îi oferă președintelui tot ce are nevoie pentru a amplasa mai multe baze acolo.”
Inițiativa se confruntă, de asemenea, cu o opoziție puternică din partea publicului american: trei sferturi dintre americani spun că se opun încercării Statelor Unite de a prelua controlul asupra Groenlandei, potrivit unui sondaj CNN recent realizat de SSRS.
Urmărește-ne pe Google News
