Europa Printre Rânduri: Acordul UE–Mercosur, aprobat cu scandal. Ce mize sunt în joc
Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și țările din Mercosur a fost aprobat cu majoritate calificată, pe fondul unui scandal major, în care nemulțumiții încearcă să blocheze ridicarea restricțiilor vamale dintre America Latină și Uniunea Europeană. Amănunte, în rubrica Europa printre rânduri, semnată de Lucian Pîrvoiu.
Pentru că ne-am trezit, în 2026, în plin scandal Mercosur, vă propun o ediție specială dedicată acestui acord care se negociază de 25 de ani și care a ajuns acum în faza finală a semnării.
Este vorba despre etapa incipientă a formării unei piețe comune cu peste 700 de milioane de consumatori, perspectivă care îi sperie pe agricultorii europeni, obișnuiți cu rigorile Uniunii Europene.
Aceștia avertizează că acordul ar putea deschide poarta pentru produse ieftine, care nu respectă aceleași reguli de producție. Totuși, acordul nu vizează doar agricultura și comerțul, ci și industria, investițiile și cooperarea politică.
Euractiv notează că acordul are două componente.
Prima este una strict comercială, Interim Trade Agreement (ITA), aflată în competența Uniunii Europene, care trebuie votată de Parlamentul European și aprobată de șefii de stat și de guvern.
A doua componentă este una mai politică, EU–Mercosur Partnership Agreement, care vizează investițiile și cooperarea politică. Aceasta trebuie ratificată de parlamentele naționale, un proces care va dura ani de zile.
Cine se opune și de ce, și cine susține acordul?
Franța este una dintre țările care se opun acordului Mercosur, deși inițial a fost favorabilă. Le Monde notează că o dispută între președintele Emmanuel Macron și fostul președinte brazilian de dreapta, Jair Bolsonaro, pe teme de mediu legate de Acordul de la Paris, l-a determinat pe Macron să își schimbe poziția. Franța are, de asemenea, o masă critică de fermieri furioși care, deși primesc subvenții europene mai mari decât fermierii români, sunt profund eurosceptici. Împotriva acordului mai sunt Irlanda, Polonia, Italia și, desigur, Ungaria. De cealaltă parte, Germania susține acordul, sperând să recupereze pierderile masive provocate de concurența chineză în industria auto europeană. Alături de Germania se află România, țările nordice și Spania.
Acordul cu Mercosur are și o componentă geopolitică deloc de neglijat.
El vine într-un moment favorabil, în condițiile în care țările din Mercosur — Brazilia, Paraguay, Uruguay, Bolivia și Argentina — au fost afectate sever de tarifele administrației Trump. Acordul cu Uniunea Europeană le oferă acestora o alternativă de diversificare a comerțului fără taxe, de care și UE avea nevoie. Dincolo de controverse, acordul aduce beneficii tuturor părților implicate.
Mă opresc aici. Vă aștept duminică la Europa printre rânduri, ediția de 50 de minute.

