„Ciclonul a făcut prăpăd! Frunza asta aseară era în copac” sau „Barbara, cel mai bun de la rutieră”. Prin astfel de ironii, românii au făcut haz de avertizările autorităţilor, după ce au văzut că vremea e mai blândă decât cea anunţată de meteorologi. Codul roşu a devenit rapid şi subiect de conspiraţii pe reţelele sociale. Autorităţile au fost criticate că au luat măsuri exagerate. „Ferească Dumnezeu, se închid şcolile că plouă tare, de parcă până acum nu a mai plouat”, „Nu este niciun cod roşu, e o ploaie mocănească din Ardeal”. Aşa au sunat multe dintre reacţiile care au pus sub semnul îndoielii avertizările venite din partea autorităţilor.
Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă: Lumea e supărată că de ce s-a spus ca copiii să nu meargă la şcoală. Ce trebuia să facem? Să contestăm codul roşu dat de ANM şi să nu luăm măsurile necesare, să nu mobilizăm forţe, să nu mobilizăm nimic? Ce s-ar fi zis dacă într-adevăr se întâmpla ceva?
Florin Poenaru, sociolog: E mai degrabă o problemă sociologică, în sensul de interacţiune între stat şi cetăţeni. Cred că ceea ce se întâmplă din ce în ce mai mult este că am intrat, aşa, într-o epocă a hiperalertelor. Acest sunet a devenit parte din viaţa noastră cotidiană, cel de la RO-ALERT, şi cumva cred că această hipervigilenţă şi acţiunea statului de a anunţa catastrofa slăbeşte, cumva, şi vigilenţa cetăţenilor şi mai ales capacitatea de a lua în serios aceste alerte.
Specialiştii în meteorologie spun că există norme clare pentru stabilirea codurilor de vreme rea.
Roxana Bojariu, expert climatolog: Atunci când avem un cod, de exemplu codul roşu, nu înseamnă că peste tot acolo unde codul este roşu se presupune că vom avea uniform condiţii foarte severe. Doar e o atenţionare, o informare, că undeva, în acea zonă, am putea avea, pe o zonă mai mare sau mai mică, condiţii foarte severe. Oamenii, dacă se uită pe fereastră şi sunt într-o zonă unde codul este roşu, şi ei văd că totul e bine, din punctul lor de vedere, e o înţelegere greşită a felului în care funcţionează codul. Lucrurile astea nu pot fi efectiv prognozate la punct fix. Nici la moment fix, nici la punct fix.
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă spune că astfel de avertizări nu pot fi ignorate. Raed Arafat subliniază că în Bulgaria, unde fusese emis acelaşi cod roşu, urmările au fost dramatice – cu trei decese şi distrugeri mari.
Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă: Dacă faptul că noi dăm un cod roşu înseamnă că trebuie să moară cineva ca să fie cod roşu, ca să credem data viitoare că va fi cod roşu cu impact major, înseamnă că avem o problemă. Şi avem o problemă de abordare. Codul roşu se dă pentru a lua toate măsurile preventive. Asta nu înseamnă că, dacă de data asta am scăpat, cum se spune, ieftin, că data viitoare când se anunţă un cod roşu vom scăpa la fel de ieftin.
Măsurile considerate exagerate de unii români nu se iau doar în ţara noastră. Şi Franţa anunţă cod roşu în cazul unor fenomene meteo periculoase. Alertele apar pe telefonul mobil, iar populaţia este îndemnată să se informeze numai din surse oficiale şi să respecte recomandările autorităţilor.
Principalele măsuri sunt: anularea sau restrângerea unor activităţi, închiderea şcolilor, creşelor şi grădiniţelor, renunţarea la deplasările cu maşina, anularea unor trenuri, avioane sau transporturi maritime, evacuare numai la ordinul autorităţilor, cu un kit de urgenţă, apelarea numerelor de urgenţă.
În Italia, astfel de fenomene sunt gestionate de Departamentul de Protecţie Civilă. Structura este direct coordonată de premier şi poate emite ordine la nivel naţional, cu mai multe recomandări, printre care şi închiderea şcolilor ori a zonelor publice în caz de pericol.
Italienii respectă cu stricteţe indicaţiile pentru că, dacă alarmele de multe ori se pot dovedi a fi false, acestea pot constitui un pericol real, Italia fiind o peninsulă în mijlocul Mării Mediterane, dar şi o ţară cu multe fenomene seismologice.
Meteorologii ANM au transmis că în ultimele două zile ploile au adus şi peste 200 de litri pe metru pătrat. În Capitală, media pe 72 de ore este de 84 de litri pe metru pătrat. În Constanţa a depăşit 100 de litri, iar în Giurgiu au căzut 210 litri pe metru pătrat.
Urmărește-ne pe Google News
