Consumul populației a urcat cu aproape 4%, semn că facturile au rămas mari, dar familiile depind tot mai mult de energie pentru confortul zilnic. În schimb, iluminatul public a scăzut cu 7%, un indicator al austerității aplicate la nivel local pentru reducerea cheltuielilor.
Producția internă nu a ținut pasul cu cererea. Termocentralele au livrat mai puțină energie, la fel și hidrocentralele și parcurile eoliene. România a compensat prin creșterea producției de la centrala nucleară de la Cernavodă și prin boom-ul fotovoltaic, unde producția a urcat cu peste 800 milioane kWh.
Această realitate arată însă o problemă majoră: România devine tot mai dependentă de importuri, exact într-un context european complicat. Potrivit Agenției Europene pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie, peste 40% din statele UE se confruntă în 2025 cu dezechilibre între producția internă și consum, ceea ce crește riscul de volatilitate pe piața prețurilor.
În România, resursele de energie primară au crescut, dar doar pe seama importurilor. Datele INS arată că producția internă a scăzut cu 4%, în timp ce importurile au urcat cu 13%. În cifre, asta înseamnă peste 9,7 milioane tone echivalent petrol aduse din afară, un record pentru ultimii ani.
Impactul pe termen lung este dublu: creșterea vulnerabilității la șocuri externe și presiune mai mare pe balanța comercială. În același timp, consumul gospodăriilor e în creștere, semn al unei economii care nu poate susține din producția proprie cererea tot mai mare.
Analiștii atrag atenția că, fără investiții masive în regenerabile, modernizarea rețelelor și creșterea capacităților de stocare, România riscă să rămână captivă importurilor – ceea ce ar însemna facturi instabile pentru populație și pierderea avantajului competitiv pentru industrie.
Urmărește-ne pe Google News
