Europa printre rânduri. Politica europeană e într-un haos generalizat, care se răsfrânge și asupra economiei

Uniunea Europeană pare să fie într-o formă mai proastă că niciodată la început de an. Într-un moment în care Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă, politica europeană e într-un haos generalizat, care se răsfrânge și asupra economiei. Inflația ia avant în zona euro, iar perspectivele sunt mai degrabă pesimiste.

Cu două săptămâni înainte de revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump, Euractiv face o analiză extrem de dură a situației de fapt de la noi: Europa fără cap, se numește articolul. Liderii europeni sunt absenți nemotivat de la marea întâlnire cu istoria. Cuplul franco german e distrus, cu un Macron măcinat de luptele politice interne și un Scholz concediat de parlament. Nehammer în Austria a renunțat la funcția de cancelar lăsând cale liberă extremei drepte să formeze guvernul, iar una peste alta, în vreo șase țări, printre care Bulgaria și Belgia nu există guverne rezultate din alegeri, ci doar interimare. Articolul notează și haosul politic din România, astfel că, dacă Henry Kissinger ar mai trăi și ar vrea să sune urgent Europa, nu ar avea pe cine suna, căci, Ursula e bolnava la pat!

În acest climat haotic, în care extremă dreaptă ajunge la putere în mai multe țări europene, ajutată și de miliardarul Elon Musk, Trump reiterează oferta de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca. Ca un om de afaceri ce e, Trump spune că Danemarca pierde bani cu marea insulă, uitând desigur că Groenlanda e un teritoriu autonom care chiar vrea să scape de tutela Danemarcei, care în anii 70 a condus un controversat program de control al nașterilor care a traumatizat femeile groenlandeze la vremea respectivă. Dincolo de amuzamentul pe care ieșirile imperialiste ale lui Trump le poate stârni, la Groenlanda e vorba de bătălia pe resurse, metale rare de o valoare inestimabilă, la care groenlandezii au dreptul să aibă acces și să le exploateze ei.

Eurostatul vine cu vești proaste din zona euro. Cu o medie de 2,4 la sută și vârfuri de 4,5 în Croația și 4,4 la sută în Belgia, rata inflației din zona euro amână scăderea dobânzii de politică monetară și paradoxal ar putea ajuta Bulgaria în încercarea să de a adopta moneda unică europeană la jumătatea anului. Criteriile de convergență prevăd că o țară candidată la integrarea în zona euro nu trebuie să depășească cu 1,5 puncte procentuale inflația din țările cu cea mai mică inflație din zona euro, ceea ce înseamnă că Bulgaria, cu inflație de 2,1 are șanse bune să devină membră a zonei euro de la 1 iulie 2025 sau cel târziu la 1 ianuarie 2026.