Vladimir Putin propune negocieri directe cu Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin a propus duminică negocieri „directe” şi „fără condiţii prealabile” între Rusia şi Ucraina pe 15 mai, la Istanbul, respingând până la aceste discuţii orice posibilitate de a institui încetarea focului cerută de Kiev şi de aliaţii săi, relatează AFP.

Într-o rară demonstraţie de unitate occidentală, Ucraina şi aliaţii săi europeni au adresat sâmbătă un ultimatum de a accepta o încetare a focului „completă şi necondiţionată” de 30 de zile începând de luni, în lipsa căreia Moscova s-ar expune la noi sancţiuni masive.

Liviu Iurea, corespondentul TVR la Moscova, ne oferă mai multe amănunte: Rusia nu are nevoie de un armistițiu, timp în care armata ucraineană să își achiziționeze echipament, armament, muniție și să își sape în continuare tranșee. A spus clar și răspicat Vladimir Putin în declarația făcută în fața jurnaliștilor la ora 01.45 dimineață. Liderul de la Kremlin vine însă cu o contrapropunere, să se reia negocierele de pace fără precondiții, discuții care să fie purtate fără intermediari, direct între Rusia și Ucraina. Vladimir Putin propune ziua de joi, 15 mai, la Istanbul, pentru o primă întâlnire între delegațiile rusă și ucraineană.

Despre propunerea de armistițiu, anunțată ieri la Kiev de liderii europeni, Vladimir Putin nu a comentat nimic, practic a ignorat-o. A ținut însă să precizeze că partea ucraineană nu a respectat nici armistițiul pe infrastructura energetică, stabilit în perioada 18 martie -17 aprilie, nici cel de Paște și nici cel care a expirat azi-noapte, cel legat de sărbătorirea zilei victoriei la Moscova în Piața Roșie. 

Astăzi Vladimir Putin promite că va lua legătura cu președintele Erdogan pentru a se asigura că Turcia poate găzdui reluarea rundelor de negocieri între Rusia și Ucraina. Dmitri Peskov a declarat că Rusia va fi reprezentată la nivel corespunzător, însă componența delegației va fi anunțată ulterior.

Fără a evoca direct această propunere, preşedintele rus le-a reproşat europenilor că tratează Rusia „într-un mod grosolan şi prin ultimatumuturi” şi a estimat că instituirea unui astfel de armistiţiu ar trebui să se înscrie în discuţii „directe” mai largi privind conflictul în curs de trei ani.

„Rusia este gata de negocieri fără nicio condiţie prealabilă (…). Propunem să începem de joia viitoare, 15 mai, la Istanbul”, a declarat Putin într-o declaraţie către presă, în prezenţa jurnaliştilor AFP, târziu în noapte la Kremlin, precizând că va discuta în următoarele ore cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.

Cel din urmă, în contact regulat cu omologul său rus, a propus în mai multe rânduri găzduirea unor negocieri de pace.

Turcia, membră a NATO, a jucat un rol de mediator în 2022 pentru încheierea unui acord care a permis exportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, din care Rusia s-a retras ulterior.

El a adăugat că aceste discuţii ar trebui să se refere la „cauzele profunde ale conflictului”, pe care l-a calificat drept „război”, termen în general respins de autorităţile ruseşti, „într-o perspectivă istorică”.

„Nu excludem ca în cursul acestor negocieri să fie posibil să ne punem de acord asupra unei noi încetări a focului, o nouă încetare a focului veritabilă, care ar fi respectată nu numai de Rusia ci şi de partea ucraineană, care ar fi primul pas către o pace durabilă pe termen lung”, a adăugat el.

După o discuţie telefonică cu Donald Trump joi, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a dat asigurări că Ucraina este „gata” de „toate formatele de negociere” cu Moscova.

„Dar pentru ca acest lucru să se se întâmple, trebuie ca Rusia trebuie să arate că vrea în mod serios să termine războiul, începând printr-o încetare a focului completă şi fără condiţii”, a adăugat el.

Zelenski a primit sâmbătă susţinerea aliaţilor cu prilejul unei vizite la Kiev a liderilor francez, Emmanuel Macron, german Friedrich Merz, britanic Keir Starmer şi polonez Donald Tusk.

Potrivit preşedintelui francez, circa douăzeci de ţări membre dintr-o „coaliţie a voluntarilor” care susţin Ucraina, care au discutat prin videoconferinţă cu lideri care susţin de asemenea Kievul, au „decis să sprijine o încetare a focului” de 30 de zile, „cu o supraveghere asigurată în principal de SUA” şi la care „vor contribui toţi europenii”.

Dacă Rusia refuză acest armistiţiu sau îl acceptă dar îl încalcă, a fost convenit că „vor fi convenite sancţiuni masive şi coordonate între europeni şi americani”, a precizat el.

Volodimir Zelenski şi cei patru lideri europeni au discutat telefonic cu Donald Trump pentru a-l informa despre rezultatele discuţiilor lor.

Friedrich Merz a evocat continuarea unui „ajutor masiv” pentru Kiev în lipsa unei reacţii a Kremlinului şi a estimat că războiul rus în Ucraina „vizează distrugerea întregii ordini politice europene”.

Pe teren, în noaptea de sâmbătă spre duminică, după expirarea armistiţiului decretat de Moscova, alertele aeriene au răsunat în numeroase regiuni ucrainene, între care şi Kiev.

Nu departe de linia frontului, în nord-estul ţării, purtătorul de cuvânt al brigăzii militare Hartia a declarat pentru AFP că „nu a existat niciun armistiţiu” şi că intensitatea luptelor a rămas „aproape aceeaşi” ca de obicei, trupele sale fiind vizate de tiruri cu arme grele de joi, începutul încetării focului decretate de Moscova.

Ambasada americană în Ucraina a avertizat vineri în privinţa riscului unui important „atac aerian” rusesc în zilele următoare.