Uniunea Europeană vrea să renunțe la gazele rusești. Ungaria și Slovacia pot bloca prin veto noile măsuri

Uniunea Europeană pregătește o mutare decisivă în strategia sa energetică: Bruxelles-ul analizează opțiuni legale pentru a permite companiilor europene să iasă din contractele pe termen lung de aprovizionare cu gaze rusești fără a plăti penalități, potrivit unui articol publicat de Financial Times.

Potrivit surselor europene, Comisia ia în calcul utilizarea clauzei de forță majoră, care ar putea oferi o portiță legală pentru a rezilia aceste acorduri fără costuri suplimentare. Obiectivul este clar: tăierea veniturilor energetice ale Rusiei, folosite în continuare pentru finanțarea războiului din Ucraina.

Deși în 2022 gazul rusesc reprezenta circa 40% din importurile prin conducte ale UE, astăzi acest procent a scăzut la 11%. Totuși, importurile de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia au crescut în ultimii ani, menținând o dependență economică riscantă.

Planul UE este parte dintr-o strategie mai amplă care vizează renunțarea completă la combustibilii fosili ruși până în 2027. Însă, această strategie este blocată de interese divergente între statele membre. Ungaria și Slovacia, care depind încă puternic de gazele rusești, ar putea bloca un consens.

Pe de altă parte, SUA a devenit principalul furnizor de gaze lichefiate pentru Europa, iar Bruxelles-ul caută o formulă comună care să includă și relațiile comerciale transatlantice, în contextul posibilelor tarife impuse de președintele Donald Trump.

Totodată, un raport recent al think tank-ului Bruegel sugerează că introducerea tarifelor ar fi o soluție mai eficientă decât o interdicție completă, deoarece ar genera venituri și ar obliga Rusia să scadă prețurile pentru a rămâne competitivă.

Chiar dacă UE a oferit statelor membre posibilitatea de a bloca accesul gazului rusesc în porturi sau conducte, lipsa unui cadru legal solid lasă companiile într-o zonă gri. Contractele sunt confidențiale și variabile, iar apelul la forță majoră nu este garantat ca soluție juridică.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că noua strategie energetică ar putea fi făcută publică „în trei-patru săptămâni”.