Un nou tip de diabet este recunoscut oficial
Federația Internațională de Diabet (IDF) a recunoscut oficial în 2025 o a cincea formă de diabet, după decenii de controverse, scrie Science Alert.
Organizația îndeamnă acum și alte autorități din domeniul sănătății, precum World Health Organization (OMS), să urmeze acest exemplu.
Diabetul de tip 5 este rar discutat sau studiat, și totuși se estimează că afectează până la 25 de milioane de oameni la nivel global, în special în țările cu venituri mici și medii, unde accesul la servicii medicale este limitat.
A fost descris pentru prima dată în 1955 în Jamaica, apoi a fost uitat timp de mulți ani. Chiar și după ce a fost recunoscut de OMS în anii ’80, diagnosticul a generat controverse.
Timp de aproape șapte decenii, oamenii de știință au dezbătut dacă diabetul de tip 5 există cu adevărat, iar în 1999 OMS a retras această clasificare din cauza lipsei de dovezi. Nu a existat un consens clar nici privind diagnosticul, nici tratamentul.
Diabetul de tip 1 este o afecțiune autoimună care distruge capacitatea pancreasului de a produce insulină. Diabetul de tip 2 este cauzat de rezistența la insulină, asociată stilului de viață și alimentației. Diabetul de tip 3 apare, de regulă, în urma afectării pancreasului. Diabetul gestațional este declanșat de modificări hormonale în timpul sarcinii.
Diabetul de tip 5 pare să fie cauzat de deficiențe nutriționale. Cunoscut anterior sub denumirea de diabet asociat malnutriției (MRDM), acest tip este adesea diagnosticat greșit ca alte forme de diabet.
Totuși, deoarece rezistența la insulină nu pare a fi cauza principală în acest caz, tratamentele existente pot să nu fie eficiente, ba chiar pot fi dăunătoare.
„Înțelegerea tipului specific de diabet de care suferă o persoană este esențială pentru a oferi tratamentul corect”, a explicat Craig Beall, cercetător în diabet la Universitatea din Exeter, în mai 2025.
De ani de zile, Meredith Hawkins, endocrinolog la Global Diabetes Institute din cadrul Albert Einstein College of Medicine, a cerut recunoașterea globală a diabetului de tip 5, care afectează în special persoane din Asia și Africa confruntate cu insecuritate alimentară severă.
„Diabetul asociat malnutriției este mai frecvent decât tuberculoza și aproape la fel de răspândit ca HIV/SIDA, dar lipsa unei denumiri oficiale a îngreunat diagnosticarea pacienților și găsirea unor terapii eficiente”, a declarat Hawkins în 2025.
Ea și-a exprimat speranța că această recunoaștere oficială va duce la progrese în combaterea unei boli neglijate, care afectează grav pacienții și este adesea fatală.
În ultimii ani, numeroase studii pe animale și oameni au arătat că deficiențele nutriționale cronice pot avea efecte pe viață asupra pancreasului, afectând capacitatea acestuia de a secreta insulină și de a regla nivelul zahărului din sânge.
Cercetările lui Hawkins, publicate în 2022, au fost primele care au stabilit un profil metabolic distinct pentru acest tip de diabet. Un studiu realizat în sudul Indiei a arătat că pacienții cu MRDM au deficit de insulină, similar celor cu diabet de tip 1, dar nu în aceeași măsură, și rămân sensibili la insulină, spre deosebire de cei cu diabet de tip 2.
„Diabetul de tip 5 se distinge printr-o patogeneză unică, care ar putea implica o dezvoltare afectată a pancreasului din cauza unor perioade îndelungate de malnutriție”, a explicat Rahul Garg într-o analiză recentă.
Pe baza acestor dovezi, IDF face eforturi susținute pentru a recunoaște oficial diabetul de tip 5.
Unii cercetători consideră că această decizie este „întârziată de mult”, în timp ce alții o consideră „nejustificată”, invocând incertitudini în diagnostic.
Unii spun că numărul cazurilor este în creștere, alții că este în scădere, însă totul depinde de modul în care boala este recunoscută și diagnosticată corect.
Fără o denumire oficială, este dificilă finanțarea cercetării, iar fără suficiente dovezi, nu se pot stabili criterii clare de diagnostic sau estimări precise ale numărului de pacienți.
În 2025, IDF a creat un grup de lucru dedicat diabetului de tip 5, condus de Hawkins, pentru a dezvolta criterii oficiale de diagnostic, ghiduri de tratament, un registru global de cercetare și programe de formare pentru personalul medical.
Profilul metabolic distinct al acestui tip de diabet înseamnă că medicii trebuie să fie foarte atenți în gestionarea nivelului de insulină.
Pacienții pot avea nevoie doar de cantități mici de insulină sau de metode alternative pentru a stimula secreția acesteia, pentru a evita scăderi sau creșteri periculoase ale glicemiei.
„Un tratament neadecvat cu insulină poate provoca hipoglicemie (nivel scăzut al zahărului din sânge), ceea ce reprezintă un risc major în zonele unde există insecuritate alimentară și unde monitorizarea glicemiei nu este accesibilă”, au explicat Hawkins și colegii săi.
Problema nu se limitează la Asia și Africa. Malnutriția devine tot mai frecventă și în unele regiuni din America Latină și Caraibe, unde factori de mediu, politici și economici accentuează inegalitățile și sărăcia extremă.

